|
"Eu sunt barbatul casei!" |
|
|
|
vineri, 07 august 2009 |
 În urmã cu trei ani, lui Ionuţ Cristian, din Ştefãneşti, destinul i-a dat cea mai grea palmã pe care o poate primi un om. Bãieţelul, ce nu avea decît trei anişori, a rãmas orfan dupã ce mama lui, de 28 de ani, a fost omorîtã cu 14 lovituri de cuţit.
 Comentarii (5) | Vizualizari: 7012
|
|
Continuare
|
|
|
Copii, haideti la gradinita! |
|
|
|
sâmbătă, 13 iunie 2009 |
 Ieri dupã-amiazã, la Euromall, s-a deschis oficial prima ediţie a Tîrgului de grãdiniţe private Piteşti 2009. Organizatorii, Agenţia de Publicitate AnSil, în parteneriat cu Euromall, au vrut sã le ofere pãrinţilor şansa de a descoperi şi a alege din cea mai amplã şi bine organizatã ofertã în materie de grãdiniţe pe cea care se potriveşte cel mai bine copilului lor. Evenimentul în sine se va desfãşura pînã duminicã, deci cei care nu au ajuns asearã pot sã meargã şi astãzi sau mîine.
Fii primul care comenteaza articolul | Vizualizari: 7482 |
|
Continuare
|
|
|
La 4 ani, a inotat 2,2 km |
|
|
|
vineri, 15 mai 2009 |
 La sfîrşitul sãptãmînii trecute, în Bazinul Olimpic de la Braşov a avut loc o ineditã competiţie de înot, Maratonul de 24 de ore. Cîştigãtori, reuşind performanţa de a parcurge în acest timp nu mai puţin de 100 de kilometri, au fost Rechinii din Piteşti, o echipã formatã din pasionaţi ai înotului, sportivi de performanţã, instructori, pãrinţi ai copiilor începãtori şi copii. Dincolo de rezultatul obţinut, Rechinii au fost punctul de atracţie al competiţiei şi din alt motiv.
Comentarii (4) | Vizualizari: 7890 |
|
Continuare
|
|
|
Valea Jiului - capcana pentru necredinciosi |
|
|
|
duminică, 10 mai 2009 |
 Manualele de ştiinţele naturii spun că la noi nu mai sînt codri, doar păduri, reminiscenţe ale acestor măreţe ecosisteme. Totuşi, în dimineaţa de decembrie, destul de caldă pentru acea perioadă a anului, am avut, pentru cîteva ore, şansa să constat că manualul după care studiasem eu ştiinţele naturii era depăşit de mult.
Comentarii (2) | Vizualizari: 7348 |
|
Continuare
|
|
|
Fac instrumente muzicale din materiale refolosibile |
|
|
|
marţi, 05 mai 2009 |
 Se spune cã ziua bunã se cunoaşte de dimineaţã. Uneori, dacã momentul este potrivit, şi dimineaţa se cunoaşte dupã „ziua bunã“. Un cuvînt, un mesaj, un dar... Toate primite într-o zi seninã. O sãrbãtoare a florilor şi a oraşului. Departe de oficialitãţi şi de protocol. Printre oamenii simpli, aşa cum le stã bine, douã fetiţe de 9 şi 10 ani te opresc.
Comentarii (3) | Vizualizari: 7229 |
|
Continuare
|
|
|
Umbra Nibelungilor la Esztergom |
|
|
|
sâmbătă, 02 mai 2009 |
 Timpul îşi desãvîrşeşte trecerea în dimensiunea prezentului, rece, secantã, irevocabilã, cu un vînt tãios ce pare cã vrea sã treacã prin noi, aşa cum îi este data. Între zidurile cetãţii de la Esztergom şi Vişegrad, mãreţia de altãdatã tînjeşte dupã recunoaştere, dar privitorul nu îi poate oferi mai mult decît un cred cã a fost ceva formidabil sau mãreţ.
Fii primul care comenteaza articolul | Vizualizari: 6860 |
|
Continuare
|
|
|
A facut hainute pentru papusi |
|
|
|
joi, 09 aprilie 2009 |
|
 Dumitru Rãdulescu s-a nãscut în anul 1925, în comuna Vaţa, din judeţul Argeş. A urmat şcoala primarã în comuna natalã. A continuat în Piteşti, la Şcoala Nicolopol. A absolvit liceul. Şi nu unul oarecare. O parte la Liceul Brãtianu şi alta la Zinca. Douã licee bune. Şi un om deosebit, din lumea de demult, care crede în respectul pentru oameni şi în buna-cuviinţã. Un om care toatã viaţa a trãit într-o lume minunatã, a piticilor, fiind cunoscut drept cel mai renumit meşter din Piteşti care confecţiona la comandã hãinuţe pentru bebeluşi şi pentru pãpuşi. A avut un atelier amplasat în Tîrgul din Vale, care a fost desfiinţat acum vreo trei ani, dupã vînzarea spaţiului.
Comentarii (3) | Vizualizari: 6984 |
|
Continuare
|
|
|
"Ii aprind o lumanare la vii si una la morti" |
|
|
|
marţi, 07 aprilie 2009 |
|
 Auricã Negrei, 45 de ani, din Topoloveni, a dispãrut în noaptea de 12 spre 13 ianurie 2009, de acasã, şi nu s-a mai întors. Dispariţia lui a fost semnalatã poliţiei dupã trei zile, de familie. Au trecut trei luni de atunci, timp în care rudele şi toţi cei apropiaţi lui Auricã şi-au fãcut zeci de închipuiri despre ceea ce s-ar fi putut întîmpla cu bãrbatul, iar speranţele cã acesta va fi gãsit în viaţã au scãzut considerabil. Acestea sînt, însã, numai presupuneri! Nimeni nu poate da vreun indiciu despre aceastã dispariţie misterioasã.
Comentarii (3) | Vizualizari: 8825 |
|
Continuare
|
|
|
Trecator prin istorie |
|
|
|
sâmbătă, 04 aprilie 2009 |
|
 Drumul Cîmpulungului spre Lereştii Muscelului - spunea odatã cronicarul - este de o frumuseţe care aproape cã te duce la limita durerii suportabile. Colnicele înverzite, clocotul apelor repezi ce se adunã spre a se revãrsa în gurile nepotolite ale Argeşului-Pietrele Doamnei sau Cotmeana fac sã reverbereze în fiecare dintre noi rãdãcinile unor începuturi ce se pierd dincolo de Timp...
Comentarii (2) | Vizualizari: 6454 |
|
Continuare
|
|
|
Universitatea Carciumilor - capusa |
|
|
|
miercuri, 18 martie 2009 |
 Piteștiul vuiește de ceva vreme cã rectorul Universitãții Pitești, Gheorghe Barbu, are pe numele sãu un dosar la DNA pentru afacerile legate de construirea restaurantelor instituției, pe bani publici și fãrã respectarea legii. În plus, mai multe dezvãluiri de presã arãtau cã, sub patronajul sãu, școala a ajuns sã fie consideratã o formalitate minorã și se acordã diplome, masterate, doctorate unor persoane simpatice. Nu e doar cazul mîncãtorului de bani publici Gigi Axinte, patronul Argecom, care, dupã ce a construit facultatea, nu putea refuza „ocazia“ de a fi mai întîi student, apoi de a preda Managementul aici.Comentarii (16) | Vizualizari: 5439 |
|
Continuare
|
|
|
De 7 ani doarme in fanar |
|
|
|
luni, 09 martie 2009 |
 Cu toate cã trãim în România anului 2009, încã mai existã persoane pentru care cuvîntul civilizație reprezintã doar o himerã despre care au auzit numai de la alții. Este cazul Elenei Negoescu, 65 de ani, din comuna argeșeanã Petrești. Pensionara a dus o viațã grea alãturi de soț, care o bãtea și o înjura de cîte ori venea beat acasã. De dragul celor doi copii, a îndurat acest tratament aplicat de cel care ar fi trebuit sã o ocroteascã și sã o sprijine. Credea cã, dupã ce îi va vedea pe Ion și pe Gheorghe așezați la casele lor, se va liniști și se va bucura de o bãtrînețe lipsitã de greutãți și de probleme. Chiar aștepta cu drag momentul în care pe lume vor sosi nepoții, de care sã aibã grijã și care sã o facã sã uite viața chinuitã pe care a avut-o, dar așteptãrile i-au fost înșelate și Elena Negoescu continuã lupta cu obstacolele vieții, pentru a supraviețui.Comentarii (5) | Vizualizari: 2716 |
|
Continuare
|
|
|
"Averea" lui Adrian Mutu |
|
|
|
luni, 23 februarie 2009 |
 Un sportiv, dupã ce îşi încheie cariera, îşi aduce mereu aminte cu plãcere de clipele frumoase şi de glorie pe care le-a trãit. Iar atunci cînd momentele de glorie ale carierei au fost şi rãsplãtite prin trofee, rememorarea lor este şi mai plãcutã. Toate acestea reprezintã o adevãratã avere, iar în faţa trofeelor şi medaliilor, casele şi maşinile nu mai au nici o importanţã.
Comentarii (9) | Vizualizari: 4529 |
|
Continuare
|
|
|
Adio, Marian Cozma |
|
|
|
miercuri, 11 februarie 2009 |
 Noaptea în care trupul handbalistului Marian Cozma s-a întors acasã a fost una a durerii. Mii de oameni din orașele țãrii au ținut sã-și ia adio de la „Pãsãrilã“. Convoiul durerii a pornit marți dupã-amiazã din Ungaria și a strãbãtut România, pînã la București. În semn de solidaritate pentru pivotul echipei naționale a României, mii de oameni au ieșit, marți noapte, pe strãzi, sã-și ia rãmas bun de la un campion. Mișcați pînã la lacrimi de durerea familiei tînãrului ucis, oamenii din Deva, Sibiu, Rîmnicu Vîlcea și Pitești, orașele prin care a trecut covoiul funerar, au vrut sã fie alãturi de rudele lui Marian, greu încercate de dispariția sa tragicã.
Comentarii (5) | Vizualizari: 3231 |
|
Continuare
|
|
|
Aventurile unui pitestean intr-o tara indepartata: Atacat in Kazakhstan de paianjeni camila |
|
|
|
joi, 29 ianuarie 2009 |
 Încercînd sã evite criza din Europa şi pentru a gãsi locuri de muncã bine plãtite, mulţi români s-au orientat spre ţãrile arabe. Piteşteanul Vasile Constantin, împreunã cu tatãl sãu, specialişti în industria gazelor, au ales sã lucreze în Kazakhstan. Angajat de o firmã americanã, Calliburton, acesta a lucrat o perioadã în Azerbaijan, în oraşul Baku, iar de 3 ani lucreazã în Kazakhstan, în regiunea Tengiz. Este încadrat ca leaktest (tehnician inspecţii) şi se ocupã de testarea instalaţiilor de gaz lichefiat şi a reţelelor de ţevi de toate dimensiunile. Contractul de muncã este întocmit pe perioadã nelimitatã şi îl obligã sã lucreze cel puţin şase sãptãmîni, dupã care poate lua o pauzã de douã sãptãmîni.
Comentarii (2) | Vizualizari: 3319 |
|
Continuare
|
|
|
Parc auto de sute de mii de euro |
|
|
|
luni, 26 ianuarie 2009 |
 Ca într-un tîrg de maşini, autoturismele din faţa Prefecturii Argeş şi a Consiliului Judeţean se prezintã trecãtorilor care mai de care mai atractive. Diferenţa este cã aceastã expoziţie nu dureazã o zi sau douã, ci are caracter permanent, unele din maşinile parcate acolo fiind înlocuite din cînd în cînd cu altele şi mai şi. Cine sînt proprietarii acestor bijuterii pe patru roţi? Nimeni alţii decît angajaţii celor douã instituţii publice. Cu ce bani şi le-au achiziţionat? Avînd în vedere cã salariile de funcţionar nu ating niveluri record, nu putem decît sã presupunem cã majoritatea dintre aceştia şi le-au permis cumulîndu-şi veniturile în familie. Mai este, însã, o categorie separatã, formatã din persoane cu funcţii înalte, precum prefectul, subprefecţii (înalţi funcţionari publici), preşedintele de Consiliu Judeţean, vicepreşedinţii CJ (aleşi, avînd funcţia de demnitar). Aceştia nu trebuie sã scoatã nici un ban din buzunar pentru a-şi permite o maşinã de lux. Cu ei Guvernul este cel mai darnic, oferindu-le gratis autoturisme de serviciu, pe toatã perioada mandatului.
Comentarii (3) | Vizualizari: 3057 |
|
Continuare
|
|
|
Reportaje
Omul adevãrat din spatele figurii publice. Aceasta este tema unei noi rubrici pe care o deschidem azi în paginile ziarului şi în care încercãm sã vã prezentãm acea parte mai puţin vizibilã din viaţa oamenilor întîlniţi în diferite ipostaze expuse publicului, care sã vã permitã sã vã faceţi o imagine despre cine este cu adevãrat acea persoanã. Am ales astãzi un medic. 
