Curierul Zilei - Cîmpulungul gazda Olimpiadei Naţionale Corale 2019
PRIMA PAGINA
 Publicitate pdf
Cîmpulungul gazda Olimpiadei Naţionale Corale 2019
(1 vot)
Wednesday, 24 April 2019


Cîmpulungul gazda Olimpiadei Naţionale Corale 2019


Oraşul de la poalele Mateiaşului a avut onoarea să fie gazda Olimpiadei Naţionale Corale 2019 ce s-a desfăşurat, marţi, 23 aprilie de la ora 10:00, în Casa de Cultură a Sindicatelor C.D Aricescu. Pe scenă au urcat corurile de la licee, colegii, licee teologice, seminarii teologice altele decît cele de artă, ale Şcolii de muzică. 

La secţiunea B a olimpiadei au participat cinci coruri şi anume Corala de Fete – Ciprian Porumbescu, Colegiul Naţional Ştefan cel Mare din Suceava, Corul Andrei Şaguna, Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov, Corul Corala Brătianu, Colegiul Naţional I.C Brătianu din Piteşti, Corul Papion, Colegiul Naţional Bilingv George Coşbuc, din Bucureşti, Corul de Cameră Armonia, Colegiul Naţional Pedagogic Spiru Haret, din Buzău. Juriul a fost format din lectorul universitar, Florin Costea de la Universitatea de Muzică, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală din Bucureşti, Simona Petronela Borota, profesor la Colegiul Pedagogic din Iaşi, Laurenţiu Palade, profesor inspector Arte din Botoşani. Toţi participanţii au primit distincţii la finalul concursului. La acest eveniment a participat şi inspectorul general, Dumitru Tudosoiu, viceprimarul Mărgărin Blidaru şi primarul Liviu Ţîroiu în calitate de organizatori.

Argeşul are o adevărată tradiţie corală

În zona Argeş, Piteşti şi Cîmpulung-Muscel s-a dezvoltat în timp şi o adevărată tradiţie corală care a dat nume de mari dirijori şi interpreţi, tradiţie ce şi astăzi se manifestă cu acelaşi devotament cu care s-a şi întemeiat. Argeşul ne-a lăsat moştenire o bogată mişcare corală de amatori – în special în zona satelor – cele dintîi colective de acest gen fiind semnalate încă din secolului al-XIX-lea. În comuna Muşeteşti-Argeş în anul 1879 se înfiinţa un Ateneu Central Rural, locaţie ce găzduia atît corul comunei condus de Ghica Popescu cît şi, începînd cu anul 1909 - o societate corală numită Murmurul Vîlsanului. În anul 1885 Constantin Dobrescu-Argeş (din Muşeteşti n.n.) împreună cu Nicolae Hănescu şi Ion Stăncioiu înfiinţează societatea numită Şcoala Nouă cu sediul la Domneşti, societate ce deţinea şi un cor dirijat de învăţătorii pricepuţi în citirea notelor, Nicolae Hănescu şi Luca Paul, cor condus în timp şi de profesorii Alfons Popescu şi Marian Mecu. La sfîrşitul secolului al XIX-lea în zona Topoloveni sunt consemnate în documentare formaţii corale săteşti la Leordeni (1895), Priboieni (1896) şi Călineşti (1897). La Curtea de Argeş (deşi din cauze obiective nu deţinem documente mai vechi, care cert ar dovedi existenţa cu mult mai veche a corului mănăstirii n.n.) la Catedrala Arhiepiscopală în anul 1901 se înfiinţa un cor dirijat în timp de valoroşi oameni de muzică, Pr. Mihail Chiriţă (director al Seminarului Teologic n.n.), Diaconul Dumitru Gligăneanu şi profesorul protopsalt Chiril Popescu. De asemenea important de menţionat este şi corul Seminarului Teologic din Curtea de Argeş cor care şi-a identificat existenţa cu istoria instituţiei de învăţămînt. La Curtea de Argeş printre alte corale bisericeşti amintim şi Corala Bisericii Sfîntul Gheorghe corală condusă de reputaţii cîntăreţi bisericeşti şi teologi Puiu Martinescu, Dumitru Cincă şi Judeţ Gheorghe. La Leordeni în anul 1901 învăţătorul Ion Diaconescu înfiinţa la Căminul Cultural un cor de mare tradiţie al zonei. La Dobreştii de Argeş prindea viaţă la anul 1902 un alt cor dirijat de învăţătorul şi teologul Alexandru Dobrescu. La Topolovenii de Argeş prin anii 1905-1910 învăţătorul şi teologul Dumitru Mihalache înfiinţa cu elevii de şcoală un cor bisericesc pe două voci. În comuna Rociu, satul Gliganu de Sus sub îndrumarea învăţătorilor Stoica Marin, Florian Popescu şi Marin Angelescu se înfiinţează un cor la anul 1922. La anul 1933 învăţătorul Florea Nicula dădea viaţă coralei din comuna Buzoieşti-Argeş. În comuna Brăduleţ (fostă Brătieni n.n.) din Argeş preotul Marin Dana a dat naştere în anul 1936 unui cor bisericesc format numai din fetele şcolii primare, mai toate din cursul complementar, (clasele V, VI, VII).  La Curtea de Argeş lua fiinţă în anul 1977 sub conducerea profesorului şi dirijorului Gelu Ciuculescu corala Orfeu. În luna aprilie a anului 2009 din binecuvîntarea I.P.S. Calinic, Arhiepiscop de Argeş şi Muscel, a luat fiinţă Corul Iosif Naniescu, al Protoieriei Curtea de Argeş dirijat de Diac. Prof. Codruţ-Dumitru-Scurtu.
În anul 1884 diaconul Teodor Băjenaru înfiinţa corala bisericii Sfîntul Gheorghe din Piteşti. În anul 1904 se fondează societatea muzicală Dorul, care mai tîrziu se va numi Dorul Carpaţilor, iar mai apoi Armonia. În anul 1908 ia fiinţă societatea corală Farmecul iar în anul 1910 societatea corală Doina Carpaţilor. La 11 ianuarie 1912 ia fiinţă societatea Părintele Macarie, a cîntăreţilor bisericeşti din judeţul Argeş, (dispărută odată cu venirea războiului n.n.), care avea drept scop ,,…uniformizarea cîntărilor Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române…’’. Începînd cu anul 1926 profesorul şi dirijorul C. Albu pune bazele societăţii corale Freamătul Argeşului, iar din 1933 pînă în 1936 a funcţionat şi un cor al ceferiştilor piteşteni. În data de 17 ianuarie 1946 profesorul Haralambie Sepeţeanu punea bazele coralei Cîntarea Argeşului, iar în anul 1947 dirijorul Grigore Mircescu şi compozitorul Emil Lerescu fondează Corul Consiliului Sindical al Judeţului Argeş.În data de 9 noiembrie 1955 profesorul şi dirijorul Emanoil Popescu înfiinţează Corul Mixt al Palatului Culturii din Piteşti, cor ce din anul 1967 devine doar bărbătesc, iar în 1972 sub conducerea aceluiaşi dirijor primeşte denumirea de Corala D.G.Kiriac. O altă corală importantă a Piteştiului este şi Corala Ars Nova, condusă încă de la înfiinţare, din anul 1968, de profesorul şi dirijorul Gheorghe Gomoiu, (vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Corurilor din România n.n.), care împreună cu Prof. Costin Alexandrescu, (directorul Centrului Judeţean pentru Cultură Argeş n.n.), a fondat şi prezidat Festivalul Internaţional de Muzică Corală „D.G.Kiriac-Piteşti.” Alte formaţii din Piteşti sunt: Corala „Clasic,” înfiinţată şi dirijată din anul 1977 şi până la desfiinţarea sa (2007) de prof. Magdalena Ioan; Corul Facultăţii de Teologie „Sf. Mc. Filoteia” dirijat încă de la înfiinţare (1992) de profesorii catedrei de muzică, Pr. Dr. Marin Velea (până în anul 2006 n.n.), Pr. Dr. George Neacşu şi Pr. Dr. Ion Isăroiu; Corala „Credo” a fundaţiei culturale „Sf. Gheorghe”  înfiinţată şi dirijată din anul 2005 de Pr. Dr. George Neacşu şi Corul Preoţilor din Protoieria Piteşti (înfiinţat în anul 2010 n.n.) dirijat de Pr. Dr. George Neacşu.

Prima corală la Căminul Cultural de la Rucăr

În zona Muscelului la anul 1896 se înfiinţa o corală la Căminul Cultural de la Rucăr condusă de directorul şcolii de băieţi, învăţătorul Petre Popescu. Activitatea corală la Cîmpulung-Muscel culminează cu înfiinţarea Coralei Mănăstirii Negru-Vodă, corală ce şi-a început activitatea în anul 1908 prin grija profesorului şi cîntăreţului bisericesc Toma Adrian, care a înfiinţat la Mănăstirea Negru-Vodă şi o şcoală de cîntăreţi bisericeşti. În comuna Mihăeşti, satul Valea Popii, din iniţiativa lui Constantin Radu la anul 1920 se înfiinţează un cor, pe lîngă cel al şcolarilor din Valea Popii condus de Învăţătorul I.C.Niţescu.

53 de coruri din judeţ, la primul concurs din ţară

O dovadă a intensei activităţi corale argeşene este şi susţinerea la data de 17 septembrie 1936 a celui mai mare concurs coral din ţară, la care au luat parte peste 53 de coruri numai din judeţ. La acest concurs coral a luat parte însuşi Patriarhul României Dr. Miron Cristea, dovedind atît calitatea interpretativă a coralelor, cît şi caracterul religios al acestora. Dacă în anul 1936 numai în judeţul Muscel activau un număr de peste 53 de coruri putem afirma faptul că zona Argeş, Piteşti şi Cîmpulung Muscel a fost un adevărat focar muzical şi cultural, leagăn al muzicii psaltice de tradiţie bizantină cît şi important centru al muzicii corale româneşti.
   Bogdan Radu 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 2336

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net


Zi record

Joi, 3.10.2019

--- 3.231 vizitatori unici ---

Flag Counter


PRchecker.info