Curierul Zilei - Sărbătoare pentru armînii musceleni
PRIMA PAGINA
 Publicitate pdf
Sărbătoare pentru armînii musceleni
(0 voturi)
Wednesday, 08 May 2019


Sărbătoare pentru armînii musceleni


Un eveniment aparte a avut loc în oraşul de la poalele Mateiaşului. La Centrul Cultural ,,Apa Sărată” din Cîmpulung, la sfîrşitul săptămînii, cînd s-a organizat un simpozion cu tema ,,Personalităţi în spatele sîrmei ghimpate, pentru libertate”. Cu ocazia acestui eveniment pe pereţii localului au fost expuse straie armîneşti şi muscelene, din colecţia Vanghea Dimitrijeva Kuzmanoska, de la Universitatea Goce Delcev Stip, Republica Ma­cedonia.   

La eveniment a fost invitat şi Pero Tsatsa, din Republica Macedonia dar nu a putut ajunge pentru că a fost reţinut în ţara sa datorită alegerilor. Organizatorul evenimentului Nicu Hagi, armîn de asemenea a reuşit să aducă cîţiva invitaţi la eveniment ce au vorbit despre personalităţile din Muscel, armîneşti ce au suferit pentru libertate prin pierderea ei în închisori. Au fost aduşi în discuţie Mihai Moş Andrei, Petre Ţuţea, familia Arnăuţoiu, Radu Gyr, doctorul Serafim Pîslaru, George Topîrceanu care a fost prizonier în lagărele din Bulgaria, de unde a scris o carte.

Ziaristul şi publicistul Stelian Pricope despre Radu Gyr

Organizatorul Emil Hagi l-a invitat la microfon pe ziaristul şi publicistul Stelian Pricope, din mîinile căruia a ieşit de sub tipare mai multe ediţii ale cărţii ,,Istorii neconvenţionale”. Ziaristul a prezentat celor din sală un articol publicat de Radu Gyr în Universul literar, din data de 20 aprilie 1943. Radu Gyr s-a născut la poalele Gruiului din Cîmpulung - de unde şi pseudonimul literar Gyr, prin derivaţie - ca fiu al actorului craiovean Coco Demetrescu. Ca membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia, Radu Gyr a fost autorul textelor „Sfînta tinereţe legionară”, imnul neoficial al Mişcării Legionare, al Imnului „Moţa şi Marin” (dedicat lui Ion Moţa şi Vasile Marin, legionari căzuţi în luptă la Majadahonda în 1937 în timpul războiului civil din Spania împotriva forţelor republicane), al „Imnului muncitorilor legionari” şi al altor lucrări dedicate mişcării.

Nepotul marelui filozof Petre Ţuţea, a ţinut un discurs

Ion Octavian Bănică, nepotul marelui filozof Petre Ţuţea a ţinut un discurs despre unchiul său. A scris o carte în memoria celui care a fost mitropolitul Aiudului, cum îi spu­nea părintele Arsenie Papacioc lui Petre Ţuţea. Atît de interesat a fost de viaţa lui Petre Ţuţea, cunoscîndu-l întîmplător pe Ion Octavian Bănică, încît l-a convins pe nepotul lui Ţuţea să îşi adune toate informaţiile din viaţa unchiului său pe care să le prindă în filele unei cărţi. Aşa a luat naştere cartea ,,Petre Ţuţea mai aproape de Dumnezeu”. Arsenie Papacioc a fost armîn, la fel şi Petre Ţuţea originar din Boteni.

Academicianul Gheorghe Păun i-a descris pe armîni în cuvinte simple

La acest eveniment în dialog romîn – armîn a fost prezent şi academicianul Gheorghe Păun. În cîteva cuvinte cele mai simple a spus despre armîni că sunt orgolioşi, riguroşi, deci şi, căpoşi, au identitate şi memorie. ,,Noi am făcut tabula rasa de fiecare dată cînd am avut ocazia, tot ce a fost înainte a fost rău. Avem de recuperat interbelici şi postbelici, marile personalitățşi ale zilei de azi, avem nevoie de modele, dar nu le căutăm chiar dacă sunt printre noi”, a mai adăugat Gheorghe Păun. La final atmosfera a fost întreţinută de grupurile vocale ,,Lilici Di Tu Munti” şi ,,Piturnichi Di Tu Păduri” ale Clubului Copiilor Costeşti, coordonaţi de profesorul Sofia Vasilescu. Pe scenă au mai urcat Camelia Bizdu, Rodica Voicu, Ansamblul Plaiuri Muscelene, Grupul Vocal Mioriţa Jugur, şi alţi armîni care au cîntat în limba lor tradiţională.
Bogdan Radu

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 1453

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net


Zi record

Joi, 3.10.2019

--- 3.231 vizitatori unici ---

Flag Counter


PRchecker.info