Curierul Zilei - ÎPS Calinic la hramul Bisericii Sfânta Marina din Câmpulung
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow Social Economic arrow ÎPS Calinic la hramul Bisericii Sfânta Marina din Câmpulung
Fapt divers*** ️ Reţinut că şi-a şters urmele accidentului     Fapt divers*** ️ I-a făcut moşmoane de 180 lei!     Cultural*** ️ Sfîntul Nicolae, ocrotitorul copiilor     Social*** ️ S-a redeschis Cetatea Poienari     Sport*** ️ Victoria este obligatorie!     Sport*** ️ Ce peşti puteţi pescui pe Dunăre    
 Publicitate pdf
ÎPS Calinic la hramul Bisericii Sfânta Marina din Câmpulung
(1 vot)
Tuesday, 23 July 2019


ÎPS Calinic la hramul Bisericii Sfânta Marina din Câmpulung


Miercuri, 17 iulie când Biserica Ortodoxă a prăznuit pe Sfânta Mare Muceniță Marina, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a oficiat Sfânta Liturghie în biserica parohiei Marina din municipiul Câmpulung, binecuvântând preoţii slujitori şi credincioşii prezenţi în număr mare la rugăciune.   

În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţia Sa, a vorbit creștinilor despre viaţa mucenicească a Sfintei Marina, îndemnând ca şi noi, la rândul nostru, să mărturisim pe Hristos, împlinind voia Sa cea sfântă de a iubi aproapele ca pe noi înşine. Cu această ocazie a fost oficiată şi slujba parastasului pentru ctitorii, binefăcătorii şi slujitorii acestei sfinte biserici.
Situată sub dealul Grui, în jumătatea nordică a oraşului, pe o terasă din dreapta Râului Târgului, biserica Marina, după Mănăstirea Negru Vodă, pare să fie cea mai veche din acest oraş. C.D. Aricescu consideră că a fost zidită între 1100 şi 1200 (însă fără dovezi), iar preotul Ioan Răuţescu o datează din secolul al XIX-lea. Săpăturile arheologice făcute în 1966 de Flaminiu Mârţu au scos la iveala relicve din secolele XV-XVI, cea ce dovedeşte că biserica exista în acea vreme.În forma actuală, biserica se conturează de la sfârşitul secolului al XVII-lea, cu modificările ce i s-au adus în mai multe rânduri, după cum glăsuieşte inscripţia din pridvor, care arată că a fost reînoită de Barbu în vremea lui Constantin Voievod, leat 7205 (1696), când i s-a adăugat pronaosul deasupra căruia a ridicat clopolniţa. Cert este că data primei zidiri nu se cunoaşte. Între 1897-1898, i se fac reparaţii capitale, când pictura păstra numai în partea superioară a corpurilor sfinţilor zugrăviţi, cealaltă fiind îngropată în pământ.
De aici s-a dedus marea vechime a bisericii. Mărturie stau, în acest sens, urmele vechii picturi din altar ce stau sub nivelul pardoselii. Cert este că iniţial biserica a fost foarte mică, constând numai din naos şi altar, fără turla, având doar trei ferestre modeste. În 1696, s-a adăugat pronaosul, cu turnul-clopolniţă deasupra, iar din pictura de atunci s-a păstrat, până nu demult, tabloul votiv:  Jupan Barbu şi Jupan Stoica, fiul său, care ţin biserica, şi, ceva mai jos, feciorii lui şi chipul unei femei în vârstă.
Forma actuală de navă, cu două turle, a căpătat-o în 1897-1899, când s-au lărgit ferestrele, s-au desfiinţat stâlpii de zid din mijloc şi de sub clopotniţă, s-au făcut la exterior contraforturi, s-a adăugat turla pantocratorului, s-a pardosit cu piatră de Albeşti, adăugându-i-se, totodată, un pridvor nou; sfinţirea s-a făcut în august 1898 de către protopopul Dumitru Ionescu-Mirea.
Altarul semicircular, cu boltă semicilindrică, prezintă nişe la prosmodie, are o fereastră cu vitralii pe axa bisericii şi una mică la proscomidie, iar masa de piatră a fost dăruită de inginerul geolog Mathei Drăghiceanu.
Catapeteasma de zid are două registre cu icoane, încadrate de ornamentaţii în relief. Naosul, cu turla deschisă, octagonală, prezentând la bază forma de cerc, luminat de opt ferestre, situate în partea superioară, are câte o fereastră la fiecare latura exterioară.
Pronaosul I, de formă pătrată, cu bolta sprijinită pe patru arce care se termină în unghiuri ascuţite, reprezintă partea cea mai spaţioasă a biserici, luminată de căte o fereastă pe fiecare latură exterioară.
Pronaosul II, dreptunghiular, foarte scurt, are câte o fereastă pătrată pe laturile exterioare, iar bolta este sferică la mijloc şi semicilindrică pe laterale, cu axa în lungul bisericii. La intrare, în dreapta, se afla o pisanie.
Pridvorul, decroşat, are o cupolă sferică de mici dimensiuni în centru, iar uşile de intare sunt situate pe latura vestică, sub o arcadă semicirculară, sprijinită pe două semicolonae cu capiteluri, iar de o parte şi de alta, câte o fereastră îngustă şi înaltă. Acoperişul în două ape imprima frontispiciului forma dreptunghiulară. Pridvorul este spaţios, aproape pătrat, cu plafonul uşor boltuit şi prezintă câte două ferestre mari pe laturile sudică şi nordică. Spre miazănoapte se află o lespede de mormânt, cu litere chirilice. Deasupra uşii de intrare în pronaos este aşezată prisania (cu litere chirilice), iar de-o parte şi de alta sunt pictaţii sfinţii Petru şi Pavel.
Pictura datează de la 1898 şi a fost realizată de Gh. Popescu din Lereşti. A fost spălată în 1938 (prin grija preotului Nicolae Bănăţeanu), precum şi în ultimi ani prin grija preotului Vasile Grigorescu. Pe peretele sudic, din pronaosul I, se păstrează vag din tabloul votiv biserica ţinută de Jupan Barbu şi Jupan Stoica, fiul său.
În catagrafia de la 1810 sunt amintiţi preoţii: Ghinea sin popa Ion şi Gheorghe sin popa Manole. În 1839, la această biserică slujeau preoţii Doxache şi Gheorghe, iar în 1856, preoţii Nicolae Săraru, iar din 1880 Nicolae Diaconescu – cel care i-a făcut bisericii reparaţii capitale (a murit în 1900, lăsând în urmă 9 copii, toţi sub 20 de ani). În 1901 a venit preotul Nicolae Dragomirescu, numit protopop în 1904 şi predând religia la Şcola Normală Carol I.
A fost înlocuit în 1938 de preotul Nicolae Bănăţeanu, care, în 1940, optează pentru postul de profesor la Şcoala Normală, în locul lui fiind numit preotul Gh. Ariniş, urmat în scurt timp de preotul Ion Chirca şi preotul Iosif Ciorbea (1964-1968). În prezent aici slujeşte preotul Ioan Grigorescu din Câmpulung.
La exterior, pe latura sudică, se văd şi astăzi ancadramentele din piatră de Albeşti ale vechii uşi de intrare în pronaos, zidită ulterior.
În patrimoniul bisericii, s-au aflat cărţi vechi, printre care două molifelnice (secolul XVII), un octoih şi o cazanie (secolul XVIII) şi, respectiv, alte 32 de cărţi din secolul al XIX-lea. În curtea bisericii se păstrează o cruce de piatră de la 1661-1662.
Bogdan Radu

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 573

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului


Exclusiv
 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Zi record

Luni, 11.11.2019

--- 2.687 vizitatori unici ---





 
Flag Counter


PRchecker.info