Curierul Zilei - Opriţi risipa alimentară!
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow Social Economic arrow Opriţi risipa alimentară!
 Publicitate pdf
Opriţi risipa alimentară!
(0 voturi)
Wednesday, 16 October 2019

Un român aruncă 350 de grame de mâncare, zilnic

Opriţi risipa alimentară!


Astăzi, Direcţia de Sănătate Publicp Arges marchează „Ziua Interna­ţio­nală a Alimen­ta­ţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare“.  Ali­men­­taţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţui­rii şi prospe­ri­tăţii fiinţei umane iar cu această ocazie atra­gem atenţia întregii societăţi asupra problemei siguranţei şi a risipei  alimentare.   

Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare pe agenda publică şi politică din ultimii ani.
Importanţa acestui subiect va continua să crească, în special având în vedere nevoia de a hrăni o populaţie mondială aflată în creştere. Alimentele sunt un bun preţios, iar producţia lor poate necesita resurse importante.
Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, în jur de o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce generează importante costuri economice şi de mediu. Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei este obligaţia fiecărui stat.
Problema securităţii alimentare, a accesului populaţiei la produse agro-alimentare de bază şi de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.
Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial.Asigurarea securităţii alimentare pentru toţi indivizii, contribuie la liniţtea socială, la stabilitate ţi prosperitate.

Cea mai mare risipă, în mediul urban

În România, în condiţiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăţi în procurarea hranei zilnice, se aruncă în fiecare an 2,55 milioane de tone de mâncare. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: în timp ce comunităţile rurale folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodărie, în mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deşeurilor de orice fel, atât alimentare, cât şi nealimentare. Dincolo de aspectele sociale şi morale, risipa se traduce şi în efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi şi risipă de resurse de apă, sol şi energie, emisii de gaze cu efect de seră şi aport la schimbările climatice, poluare (apa, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide şi metan rezultat din descompunerea alimentelor care sfârşesc la groapa de gunoi.

Hrana nesigură şi apa, ucid

Siguranţa alimentară se referă la limitarea prezenţei pericolelor, fie cronice, fie acute, care pot face ca alimentele să dăuneze sănătăţii consumatorului.  Mâncarea sigură este necesară pentru toată lumea, de la creşterea copiilor şi adolescenţilor la femeile gravide şi la adulţii în vârstă. Siguranţa alimentară implică toată lumea, de la cei din guvern şi societatea civilă până la sectorul privat ţi comunităţile care cumpără şi pregătesc alimente. Mâncarea nesigură şi apa sunt legate de decesele – la nivel mondial - a câte 2 milioane de persoane anual - inclusiv mulţi copii. Hrana nesigură şi apa ucid anual aproximativ 700 000 de copii în regiunea Asia de Sud-Est. Afecţiunile alimentare sunt de obicei infecţioase sau toxice. Aceste boli pot apărea prin consumul de alimente sau de apă contaminată de bacterii, viruşi, paraziţi sau substanţe chimice. Agenţii patogeni alimentari, cum ar fi Salmonella, Escherichia coli sau Campylobacter pot provoca boli grave sau chiar moarte. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau boli pe termen lung, cum ar fi cancerul.  Exemple de alimente nesigure includ alimentele nepregătite de origine animala, fructele li legumele contaminate cu materii fecale şi substanţe chimice.Scopul campaniei: este o iniţiativă de informare şi de conştientizare a publicului larg privind problema apei  şi a risipei alimentare la noi în ţară. Sloganul campaniei este „Opriţi risipa alimentară!Împreună să  păstrăm planeta verde!„.Obiectivele principale ale campaniei sunt: creşterea rolului şi a gradului de informare şi implicare a societăţii civile şi a publicului larg în realizarea şi implementarea politicilor publice în domeniul reducerii risipei de hrană din România şi asigurarea siguranţei alimentelor; promovarea pe agenda guvernamentală şi parlamentară a măsurilor privind reducerea risipei de alimente în România; conştientizarea decidenţilor politici asupra necesităţii aplicării urgente a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare şi a normelor de aplicare ale acesteia.

În România aruncăm 24% din mâncarea gătită

În România, risipa de alimente reprezintă o problemă socială majoră. Aruncăm anunal peste 250 de kilograme de alimente /locuitor (peste media europeană), în timp de 4.74 milioane de persoane trăiesc la limita sărăciei şi au dificultăţi în asigurarea hranei. Un român aruncă zilnic 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% produse de panificaţie, 11% produse lactate şi 1% carne. Risipim aproape cât media euroepană deşi avem venituri mai mici şi cheltuim pe mâncare cam 40%, anunţă DSP Argeş.
8 kg de pâine şi 3,6 kg de carne, consumate lunar
Pentru a marca Ziua Mondială a Alimentaţiei, sărbătorită anual la 16 octombrie de majoritatea ţărilor lumii începând din anul 1981, Institutul Naţional de Statistică a pus la dispoziţia publicului câteva aspecte relevante privind nivelul şi structura consumului alimentar al locuitorilor României în anul 2018, aşa cum rezultă acestea din cercetarea
Ancheta Bugetelor de Familie privind veniturile şi consumurile populaţiei.

Consumul principalelor produse alimentare

Cantităţile de alimente consumate de o persoană reflectă efectul complexului de factori de influenţă la nivelul gospodăriei: mărimea veniturilor, dimensiunea gospodăriei, numărul copiilor, mediul de rezidenţă etc.
l Pâinea şi produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării analizate. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2018, consumul mediu lunar a fost de 8.00 kg (8,20kg/persoană in anul 2017), însemnând anual 96,5kg/persoană (98,4 kg/persoană în 2017).
l Consumul mediu lunar de carne proaspătă pe o persoană a fost, în anul 2018 de 3,60 kg/personă, în creştere faţă de anul 2017. Împreună cu preparatele din carne, acesta se ridică la 4,84 kg/persoană lunar, în creştere faţă de anul anterior cu 0,09kg/persoană lunar, ceea ce înseamnă un consum mediu anual de 58,07kg/persoană.
l Consumul de lapte a fost, în anul 2018, în medie lunar, de 5,63 litri/persoană (5,77litri/persoană în 2017). În anul 2018, nivelul cel mai înalt s-a înregistrat în gospodăriile de pensionari (6,21litri/persoană în 2017 şi 6,08litri/persoană în 2018), iar cel mai scăzut în cele de şomeri (4,12 litri/persoană în 2017 şi 4,26litri/persoană în 2018).
l Consumul de brânzeturi şi smântână este mai ridicat la gospodăriile de pensionari (1,66kg/persoană) şi mai scăzut la cele de şomeri (1,08kg / persoană). Nivelul consumului de brânzeturi şi smântână este diferenşiat mai mult în funcţie de numărul persoanelor din gospodărie, cel mai înalt înregistrându-se la gospodăriile formate dintro singură persoană (2,24kg / persoană).
l Cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02kg. Lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrîndu-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi.
l Consumul de legume şi conserve din legume a fost, în anul 2018, de 8,08kg, în medie lunar pe o persoană, în creştere faţă de anul anterior cu 0,09kg/persoană. Ca şi în cazul  consumului de cartofi, consumul de legume se diferenţiază cel mai mult în funcţie de mărimea şi componenţa gospodăriei. Consumul cel mai mare s-a înregistrat în gospodăriile formate dintr-o singură persoană (12,35kg/persoană) şi în gospodăriile fără copii (9,07kg/persoană), iar cel mai mic în gospodăriile cu 4 şi mai mulţi copii (5,01kg/persoană) şi, respectiv, în cele compuse din 6 şi mai multe persoane (5,65kg/persoană)
l Consumul de fructe este de nivel relativ scăzut, pe ansamblul gospodăriilor, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 4,03kg în anul 2018 şi 3,90 kg în anul 2017.
În sinteză, diferenţele în ceea ce priveşte nivelul consumului principalelor alimente sunt determinate, în ordine, de mărimea gospodăriilor, de numărul copiilor sub 18 ani şi de mărimea venitului. Mediul de rezidenţă imprimă un anumit specific, derivat, în principal, din modalităţile de acoperire a nevoilor, dar diferenţele cantitative sunt mai puţin evidente. Cercetarea statistică trimestrială continuă privind Ancheta Bugetelor de Familie, ale cărui rezultate sunt publicate anual în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România”, relevă, de altfel, o multitudine de alte aspecte de interes privind consumul alimentar din ţara noastră.
S.M.

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 649

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului


Comentarii

„Fătă atitudine, fără dăruire!“
Altul nu ați găsit sa l întrebați ? Dacă a ajuns olteanu asta sa și dea cu părerea cum a jucat echipa naționala ...
20/11/19 11:42 Mai mult...

Se închide Piaţa Ceair
Şi să dărâme şi turnul INUTIL de acolo care ocupă spaţiu şi urâţeşte yona
20/11/19 09:05 Mai mult...

Căruţaş rănit în accident
Si noi soferii am spera ca toti betivii din Harsesti si Stolnici sa nu mai considere ca soseaua e a ma-si de acasa. Tot...
20/11/19 06:53 Mai mult...

Luaţi cu prudenţă antibiotice!
mergeti cu incredere la Natisan, va prescrie sefa antibiotic pentru orice stranut
19/11/19 23:19 Mai mult...

Căruţaş rănit în accident
Caruta din imagine nu este cea de la locul accidentului unde carutasul Daniel i a fost proiectat pe asfalt.Arata ca un m...
19/11/19 19:51 Mai mult...

Exclusiv
 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Zi record

Joi, 3.10.2019

--- 3.231 vizitatori unici ---





 
Flag Counter


PRchecker.info