Curierul Zilei - Viaţa familiei Arnăuţoiu din dosarele Securităţii
PRIMA PAGINA arrow Cultural Monden arrow Cultural Monden arrow Viaţa familiei Arnăuţoiu din dosarele Securităţii
 Publicitate pdf
Viaţa familiei Arnăuţoiu din dosarele Securităţii
(0 voturi)
Friday, 06 December 2019

„Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara-portrete de familii”

Viaţa familiei Arnăuţoiu din dosarele Securităţii


Evenimentul cultural al anului s-a consu­mat la Galeria „Arta” din Câmpu­lung unde Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu a pre­zentat cartea „Rezistenţa anticomunistă de la Nucşoara-portrete de familii” şi pentru prima dată în Câmpulung cei prezenţi au asistat la un spectacol inedit. Miniconcertul susţinut de celebra violonistă, fiica lui Toma Arnăuţoiu a făcut să tresalte inimile celor prezenţi.    

Un pios omagiu a fost adus celor care s-au jertfit atît în munţi cît şi în satele de pe Valea Doamnei şi care au suferit şi murit în puşcăriile comuniste pentru că au dorit să trăiască liberi în ţara lor. Cu această ocazia expoziţia Ralucăi Voicu Arnăuţoiu cu portretele de familie ale celor care s-au jertfit pentru dreptate şi adevăr a fost transpusă în paginile unei cărţi care a văzut lumina tiparului în această toamnă. Lansarea cărţii a avut loc la Câmpulung şi s-a bucurat de un public ales. „Acest volum este de fapt punerea în pagină a textelor şi fotografiilor respectînd chiar şi grafica atît cît s-a putut, parcurgînd un document absolut dramatic în care erau enumerate 258 de nume cu toate legăturile de rudenie”, a declarat Raluca Voicu Arnăuţoiu.
În vara anului 1958 acest copil era închis în penitenciarul din Piteşti împreună cu mama lui. Soarta părinţilor părea pecetluită. Aveau să moară în închisorile comuniste. Fetiţa a avut însă un alt destin. Din închisoare a ajuns la orfelinat, de acolo a fost adoptată şi a crescut fără să ştie nimic despre părinţii naturali sau despre copilăria timpurie. Iar într-o zi, după 1989, totul s-a schimbat. Ioana Raluca Voicu, violonistă la filarmonica George Enescu, a aflat că părinţii ei erau adoptivi. I-au spus că la patru ani au luat-o de la o casă de copii din Câmpulung. Imediat după Revoluţie, cînd accesul la orice document din perioada comunistă era aproape imposibil şi în orfelinate nu existau arhive ale adopţiilor, Ioana a început să îşi caute trecutul. Norocul ei - fosta directoare a leagănului i-a ascultat povestea şi şi-a amintit. „La un moment dat, spunînd Maria Plop, Maria Plop, şi cum eram noi la cafea, mi-a spus: ştiu cine eşti!... şi şi-a adus aminte perfect pentru că a fost un moment foarte greu pentru ea”, spune Ioana Voicu Arnăuţoiu. A aflat că tatăl ei a fost Toma Arnăuţoiu, ofiţer de carieră în anii 40. Mama - o ţărancă frumoasă din Moldova. Amîndoi au făcut parte din rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş, despre care Ioana nu auzise pînă atunci niciodată.
Grupul condus de Toma Arnăuţoiu, Grupul de la Nucşoara, a fost cel mai longeviv din Munţii Făgăraş. Aproape zece ani s-a chinuit Securitatea să îi captureze pe fugari. Sătenii refuzau să îi trădeze, familiile tăceau, în ciuda anchetelor chinuitoare. Într-un final, cineva a tradat şi partizanii au fost prinţi. Părinţii Ioanei au fost închişi, tatăl executat, iar mama a murit în detenţie. În anul în care au fost prinşi, 1958, sute de ţărani care sprijiniseră gruparea de rezistenţă au ajuns şi ei în închisoare. În anii 90 încă trăiau mulţi dintre cei care înduraseră acele vremuri şi care îi cunoscuseră pe Toma Arnăuşoiu şi pe Maria Plop. De la ei a aflat Ioana poveştile pe care nu le-ar fi putut descoperi niciodată din dosarele Securităţii. Că s-a născut într-o peşteră. Că mama ei nu a riscat să revină în sat ca să nască. Tatăl a prins şi el contur din amintirile sătenilor. „Un om pozitiv, şi aşa şi era. Avea un umor extraordinar mi s-a povestit, a fost un ofiţer foarte bun, decorat, a luptat în război. Mama mea era o femeie fără şcoală, care venea din Moldova, era extrem de intuitivă şi inteligentă şi curajoasă”, povesteşte Ioana Arnăuţoiu.
S-a hotărît să afle şi mai multe despre ei. Aşa că a început să preseze autorităţile care, la acea vreme, nu erau obişnuite să primească solicitari de acces la documentele Securităţii. A fost atît de perseverentă încît pînă la urmă, uşile i s-au deschis. Se întîmpla cu nouă ani înainte de înfiinţarea CNSAS. „Primele dosare le-am văzut chiar la ministerul Justiţiei. Au avut amabilitatea pînă la urmă să mă găzduiască în biroul unei doamne director care m-a suportat cu stoicism pentru că nu exista o lege a arhivelor şi atunci nu şi se putea face xerox după absolut nimic şi am stat şi am transcris de mână, luni de zile, stînd cuminte într-un fotoliu ca să nu deranjez”, spune Ioana Arnăuţoiu. Miile de pagini de documente citite din scoarţă-n scoarţă au ajutat-o să înţeleagă faptele. Fotografiile descoperite în dosare au făcut-o să înţeleagă, dincolo de cuvinte, trăirile. „Avem o fotografie a lui Toma Arnăuţoiu din momentul în care a fost arestat şi una la sfîrşit. După un an de anchetă. Fotografia care este în dosarul de penitenciar. Este o diferenţă enormă. Un an de anchetă a trecut peste acest om ca şi cum ar fi îmbătrînit cu zece ani. Este complet schimbat chipul, dar mai ales privirea”, povesteşte Ioana Arnăuţoiu. În anii 90, Ioana Raluca Voicu a cerut în instanţă ca numele Arnăuţoiu să îi fie adăugat în acte. După trei ani de procese, a obţinut acest lucru. Era din nou fiica părinţilor săi. În memoria lor a scris două cărţi despre grupul de la Nucşoara şi a iniţiat zeci de proiecte legate de soarta părinţilor săi. Simte o datorie profundă să facă asta, pentru că Toma Arnăuţoiu şi Maria Plop nu mai pot vorbi şi pentru că multe astfel de poveşti s-au pierdut în tăcerea dictaturii comuniste sau în nepăsarea tranziţiei.
B.Radu

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 1241

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 


embedgooglemap.net
Click view

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
 
CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului


Comentarii

Judecătorii intră în grevă!
Nu ar fi mai bine sa va dati demisia? Cu ce sinteti mai presus de ceilalți cetățeni care muncesc ? De ce voi sa ave...
22/01/20 12:54 Mai mult...

Judecătorii intră în grevă!
Oare cum este sa lucrezi 20-25 de ani in sistemul judiciar si sa primesti o pensie de 120 milioane lei vechi? Ce mare "l...
22/01/20 12:37 Mai mult...

Un director nu a mai vrut funcţia!
Asa se intimpla cand pui directoare de spital un colonel de penitenciar, la Spitalul Mioveni,nu ne putem vizita copii in...
22/01/20 07:01 Mai mult...

Argeşenii încep Grupa Galbenă la Galaţi
Divizia BBB este cea galbena si Caprarescu speram ca va ajunge la DNA inpreuna cu toti cei care au furat banii din buget...
22/01/20 00:07 Mai mult...

La 30 de ani găsit mort în casă
Un alt Dincă cu alta fata Posta anunțuri de angajare chema fetele la interviu în apartamentul unde are ,,biroul''si ...
21/01/20 13:17 Mai mult...

Exclusiv
 Prima Pagina Curierul Zilei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fii reporter!

Zi record

Marţi, 14.01.2020

--- 3.288 vizitatori unici ---





 
Flag Counter


PRchecker.info