Moda Facebook prinde și la argeșeni
 Numãrul utilizatorilor de Facebook a crescut de cinci ori, în ultimul an, în România, ajungînd la circa 600.000. La 6 ani de la lansare, Facebook a ajuns la 400 milioane de utilizatori la nivel mondial, avînd o creÈ™tere de peste 100%, în ultimul an. Èšãrile din zonã (Grecia, pe locul 28, cu 2 milioane, Bulgaria, dublu faÈ›ã de noi, sau Serbia) au un numãr mai mare de posesori de conturi, dar È™i procente mai ridicate de penetrare în populaÈ›ie.
Parlamentarii de ArgeÈ™ nu socializeazãFacebook a fost creat ca un site pentru poze, 2,5 miliarde fotografii fiind încãrcate pe el în fiecare lunã, în ideea cã oamenii sînt mai aproape unii de alÈ›ii, dacã pot afla ceva despre toÈ›i cei pe care îi întîlnesc. Pe Facebook e uÈ™or sã distingi între persoanele cu acelaÈ™i nume, principalul element de identificare fiind poza. Tinerii îÈ™i posteazã albume întregi de poze, îÈ™i trimit mesaje între conturi È™i îÈ™i scriu ideile pe pagina proprie, numitã „wall“, ca È™i cum ar scrie pe pereÈ›i. Succesul sãu a fãcut din Facebook al patrulea distribuitor de informaÈ›ii de pe Net, dupã Google, Yahoo È™i MSN, dar È™i o atracÈ›ie pentru firmele care au ca È›intã publicul tînãr. Deja È™i unele ziare româneÈ™ti pot fi citite direct de pe reÈ›elele de socializare, unde È™i principalele personalitãÈ›i politice au pagini personale active, chiar dacã nu toate sînt fãcute de cei în cauzã. Spre deosebire de ceea ce se întîmplã în alte È›ãri, la noi încã puÈ›ine instituÈ›ii locale comunicã prin aceste reÈ›ele. GãseÈ™ti, de pildã, Muzeul JudeÈ›ean pe Facebook, Ghidul locatarului pe Twitter. Nici un parlamentar argeÈ™ean nu e, însã, prezent în acest spaÈ›iu, în afarã de Niculescu Duvãz, care are un cont confidenÈ›ial pe Facebook, unde singurul prieten înscris e Miron Mitrea. „Intru în reÈ›ea de 3 - 4 ori pe zi“ Bogdan Badea, 21 de ani, preÈ™edintele AIESEC, este unul din autorii grupurilor de pe Facebook care au trecut „PiteÈ™ti“ la adresã. „Am creat È™i un cont È™i un grup pe aceastã reÈ›ea, pentru cã am vrut sã reunesc mai multe persoane care sînt conectate la aceasta din organizaÈ›ia noastrã: membri, foÈ™ti membri sau colaboratori. Unii chiar au plecat din È›arã È™i în acest fel pot afla mai multe informaÈ›ii despre noi. E foarte important sã fii prezent acolo, pentru cã Internetul îÈ›i oferã vizibilitate“, spune tînãrul care, ca mulÈ›i alÈ›i utilizatori, are conturi pe mai multe reÈ›ele diferite, pe care sã le poatã compara. „Linkedin e mai mult pentru CV-uri È™i pentru referinÈ›e despre tine, în strãinãtate conteazã mai mult la angajare. Hi5 nu îmi place, cã acolo e prea mare aglomeraÈ›ie de persoane nepotrivite cu mine, iar pe reÈ›eaua româneascã Neogen am fost membru doar o lunã. Pe Facebook intru de 3 - 4 ori pe zi, sã îmi vãd mesajele È™i joc un joc care îmi place mult, Farmville“, mai explicã Bogdan, care are conturile de Twitter È™i Facebook conectate, astfel încît sã-i aparã postãrile pe amîndouã înainte, în acelaÈ™i timp. DiferenÈ›e între reÈ›eleFiecare utilizator are reÈ›elele lui preferate. Neogenul românesc e orientat mai mult spre divertisment, iar Hi5 e mult mai puÈ›in serios decît Facebook, care, la rîndul sãu, e mai uÈ™or de înÈ›eles decît Twitter, pe care se descurcã mai mai puÈ›ini utilizatori. Pe Twitter poÈ›i da mesaje scurte, pe care le pot vedea apoi toÈ›i cei interesaÈ›i de temele respective sau cei care îÈ›i urmãresc postãrile - uneori, aceste postãri pot influenÈ›a lucrurile, fiind cunoscut cazul „RevoluÈ›iei Twitter“ de la ChiÈ™inãu. Pentru cã uneori poate fi o idee proastã sã faci publice anumite informaÈ›ii, Facebook îÈ›i permite sã restrîngi vizibilitatea contului la cercul propriu de prieteni - spre deosebire de Twitter sau de Linkedin, unde postãrile nu se pot ascunde.
 Celor care nu vor sã se simtã obligaÈ›i sã fie mereu activi, pentru a fi relevanÈ›i pe Twitter, Facebook le oferã avantajul cã nu cere o prezenÈ›ã frecventã. Facebook a fost creat, la vîrsta de 20 de ani, de Mark Zuckerberg, fost student la Harvard. În primii doi ani, reÈ›eaua a fost destinatã doar studenÈ›ilor È™i oamenilor de afaceri din Harvard È™i Boston. Imediat dupã „democratizarea“ ei în 2006, portalul a devenit un fenomen mondial, care a fost evaluat în 2007
la 15 miliarde dolari. Profitul estimat din reclame, pe anul 2010, e de circa 710 milioane dolari. Cãlin Popescu
Vizualizari: 826
Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved |
cultural monden 
Fii primul care comenteaza articolul
