Curierul Zilei - Ţîşnea apă cu sulf din pămînt
PRIMA PAGINA

*** Peste un milion de contribuabili, în Spaţiul Privat Virtual     *** ️21 de persoane munceau la negru      *** Gunoiul trebuie pus în saci diferiţi!      *** Euro creşte la sfîrşit de săptămînă     *** Pompier argeşean, campion naţional     *** Jandarmi în acţiune pe durata slujbelor religioase    *** 12 proxeneţi reţinuţi    *** Percheziţii la hoţii din Miceşti    *** Le-a dispărut fata de acasă    *** A zburat prin aer cu maşina şi a scăpat nevătămat!     *** Momitoarele grele, ideale pe ape curgătoare     *** Monturi de pescuit la crap în Delta Dunării     *** Misiune grea în Capitală     *** Cupa Lalelelor, la Bazinul Olimpic     *** Fotbal la TV în week-end     *** Barajul de promovare în iunie     *** Bilete online la meciurile din Norvegia şi Malta     *** Putere, flexibilitate şi reguli!    *** Sfinţii zilei     *** BlackBerry Messenger se desfiinţează în curînd    *** CIORBĂ RĂDĂUŢEANĂ    *** Evenimente 20 aprilie de-a lungul vremii    *** Aceşti români fantastici    *** „Fraţii Sisters“ şi „Minte-mă frumos în Centrul Vechi“    *** „Nepoţii lui Tănase“ vin la Piteşti     *** Liga Campionilor1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** 1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** Au rămas fără drujbe    *** Mîine este Paştele la catolici    *** Ortodocşii sărbătoresc Floriile    *** Tîrg de Florii la Cîmpulung   

 Publicitate pdf
Ţîşnea apă cu sulf din pămînt Imprimare E-mail
(0 voturi)
miercuri, 03 noiembrie 2010

Efectele cutremurelor vrîncene s-au simţit şi în zona Piteştiului:

Ţîşnea apă cu sulf din pămînt

 

România are o particularitate unică în lume - cea a cutremurelor de peste 100 km, care fac pagube. Ele determină şi norme specifice de construcţii, perioada proprie fundamentală a clădirilor fiind unică pentru ţara noastră. Chiar dacă datorită conformaţiei solului forţa seismică este cu 30% mai mică la Piteşti decît la Bucureşti, ele se resimt şi în zona noastră mai puternic chiar decît cele din zona Făgăraşului. 

 

 

 Studiile din anii ’80 anticipau un mare cutremur pînă în 2008, fiindcă, după cum se poate remarca pe cele trei coloane, în fiecare secol au existat cîte trei maxime de activitate

 

Istoricul ultimilor 350 de ani

# 1679, 9 august, la ora 3 noaptea. Mare cutremur în Moldova, s-au prăbuşit turnul mare al cetăţii Sucevei, cîteva biserici şi numeroase case.

# 1681, 19 august. Puternic cutremur, timp de un sfert de oră, între 1 şi 2 noaptea, în Moldova, Muntenia şi Transilvania, resimţit îndeosebi în curbura Carpaţilor; pagube mari: s-au prăbuşit biserici, castele, locuinţe.

# 1701, 12 iunie, între orele 1 şi 2 - cutremur puternic în Muntenia şi Transilvania. Au fost distruse mănăstiri, biserici, cetăţi, case.

# 1738, 11 iunie, dimineaţa, între 9.30 - 12.00. Cutremur resimţit în special la Bucureşti, Sf. Gheorghe şi în Moldova. La Iaşi, s-au prăbuşit 11 mănăstiri, 15 turnuri, mai multe case şi turla unei biserici. În munţi s-au prăbuşit stînci. Se consemna că „au făcut pămîntul mare dudet“, au căzut biserici, apă cu pucioasă a ieşit prin crăpăturile pămîntului. A fost considerat drept un semn, pentru că după o săptămînă a apărut ciuma.

# 1790, 6 aprilie. Cutremur de mare amploare, care a produs distrugeri şi a înfricoşat lumea, de la Dubno (Rusia) pînă la Istanbul şi din Banat pînă în Crimeea. A durat aproape 5 minute şi a produs mari pagube în Transilvania, la Bucureşti şi Iaşi.

# 1802, 14 octombrie. Mare cutremur (7,4 Richter), resimţit atît spre Asia (la Moscova se deschideau uşile singure), cît şi spre Europa. Unii spun că a durat 5 minute, alţii 14 minute, alţii „aproape un ceas necurmat“. A avut loc după-amiaza, în zi de sărbătoare (Sf. Paraschiva), de aceea Nicolae Logofătul, de la Episcopia Argeşului, consemna că „de-ar fi fost în vremea adunării norodului la rugăciune, s-ar fi făcut groaznică moarte“, fiindcă „în multe locuri s-a desfăcut pămîntul, eşind năsip şi apă, şi, de-ar fi ţinut mai mult, poate că să strica şi pămîntul, cufundîndu-se“. Şi, după acest seism, logofătul scrie că „au urmat vărsari de sînge, foamete, căderi de împărăţii“. În crăpăturile din sol „încăpea un om cu calul“, multe biserici au avut stricăciuni mari - din Mănăstirea Cotroceni a mai rămas poarta. Logofătul Ioan Diudiu scrie că la Bucureşti „casele boiereşti s-au sfărîmat şi cele de obşte prea puţine au scăpat zdravene, rău a crăpat pămîntul şi au ieşit apă neagră ca păcura şi împuţită, cît să spăriase lumea, că copacii da cu vîrfurile în pămînt“. Mare efect a creat în Capitală căderea „turnului Colţei, podoaba oraşului, cu ceasornic“. Clopotul lui a căzut chiar peste un vînzător care se afla atunci în gangul clopotniţei.

# 1829, 23 noiembrie. Cutremur violent, însoţit de mari perturbaţii atmosferice la Bucureşti. 150 case de piatră dărîmate sau avariate grav. Cutremurul a fost resimţit la Brăila, spre miezul nopţii.

# 1838, 11 ianuarie. Martorii scriu că s-a auzit întîi un şuierat, pe urmă un „vîjîit spăimîntător“, apoi clătinarea, printre care şi cîteva izbituri puternice. Resimţit din sud-vestul Rusiei pînă în Italia şi Turcia. Bilanţ: 600 morţi şi 600 răniţi. În multe zone din Cîmpia Română, arborii atingeau pămîntul cu vîrfurile, casele s-au dărîmat, iar apele subterane au ţîşnit la suprafaţă prin crăpăturile de pămînt. Şi la Piteşti, zonă ce fusese zguduită cu şase ani înainte de un cutremur făgărăşean, au apărut atunci izvoare cu apă sulfuroasă. Sute de biserici au fost dărîmate în Muntenia şi Moldova. La Bucureşti, cutremurul a durat aproape 30 de secunde şi cel mai mult au avut de suferit clădirile masive. Prăbuşirea stîncilor a barat rîul Bicaz, formînd Lacul Roşu.

# 1894. Seismul din 31 august (ora 14.20) a avut ca precursor sau ca „pereche“ unul aproape la fel de mare în 1 martie, cu epicentrul probabil la Mărăşeşti.

# 1908, 6 octombrie, 21.40. S-au auzit formidabile bubuituri subterane. Clopotele care băteau singure au creat o panică şi mai mare. Seismul a avut trei momente explozive, la interval de 3 minute, ultimul fiind şi cel mai puternic. Locuinţele vechi s-au dărîmat, ceasornicele vremii s-au oprit.

 # 1940, 10 noiembrie. Cutremurul s-a simţit cel mai puternic, cu intensităţi de VIII - IX, în direcţia Focşani -  Vaslui. Se spune că a avut la Focşani o intensitate de gradul X - la care se poate îndoi calea ferată, iar astăzi ar putea afecta chiar barajele. La Piteşti, n-a avut decît VII - VIII şi, din fericire, pe atunci în oraş nu existau blocuri. La Bucureşti, a avut „numai“ gradul IX, la care pot apărea crăpături în sol, iar zidăria de umplutură a clădirilor este distrusă. Duduitul pămîntului era comparat cu cel al unui motor, find însoţit de adevărate mugete care răzbăteau din adîncul pămîntului. Efectele au fost comparate cu cele ale unui bombardament. Adîncimea a fost de 140 km, magnitudinea de 7,4 Richter, iar vibraţiile au durat 45 secunde, timp în care acele seismografului de la Bucureşti s-au rupt. Principala undă de şoc a durat totuşi doar 13 secunde, suficient cît să creeze o panică în care mulţi au sărit pe fereastră. În acea noapte, mulţi bucureşteni s-au mutat în Cişmigiu, cu perne şi pături. Mare senzaţie a provocat atunci prăbuşirea blocului Carlton, considerat a fi unul modern. Clădirea de 11 etaje, pe schelet de beton armat şi cu un complex la parter, care cuprindea şi un cinematograf, încă de la primele zguduiri dădea impresia că se scufundă - spun martorii - apoi s-a umflat la mijloc, iar în final s-a prăbuşit. Cei 200 de oameni aflaţi în bloc nu au avut nici o şansă. Cei cîţiva salvaţi dintre dărîmături au murit după trei - patru zile, din cauza strivirii. Numărul total al morţilor a depăşit 1.000, iar cel al răniţilor, 4.000. Cutremurul s-a simţit şi la Budapesta, Varşovia, Salonic, Istanbul, Sankt Petersburg şi Moscova. La Moscova, la 1.300 km depărtare, intensitatea era de V - VI - la care clopotele sună, tencuiala cade, zidurile de piatră se crapă. De altfel, s-au înregistrat numeroase avarii la case.

 

Alarmele vin tîrziu

De producerea seismelor vrîncene este responsabilă, în linii mari, interacţiunea între două mari plăci tectonice - cea africană şi cea eurasiatică, graniţa lor întinzîndu-se de la Atlantic pînă în Peninsula Arabică, trecînd prin Asia Mică. De aceea, cutremurele sînt de două feluri - cele induse de microplaca Anatoliei, împinsă de placa arabică, determină mişcări pe direcţia SE - NV, în timp ce placa africană induce mişcările seismice pe direcţia SV - NE. Undele de şoc sînt de trei tipuri - şi toate se propagă suficient de repede pentru ca o urmărire pe Net a seismografelor on-line, care au o întîrziere de circa 20 secunde, să fie inutilă. Undele primare, P mărunte, repezi şi longitudinale circulă cu 7,5 - 8 km/s; la 18 - 19 sec. de la venirea primelor unde, uneori înainte să plece acestea, vin undele S secundare, transversale sau de forfecare, a căror viteză de deplasare e de circa 4 km/s, apoi undele lente sinusoidale L , de suprafaţă, sosesc cu 3,5 km/s. Cei care sînt dotaţi cu pagere cuplate la seismografele din Vrancea au fost treziţi de mai multe ori din somn pentru cutremure de doar 4,7 Richter. Comportamentul seismic al zonei Vrancea este destul de greu de „citit“. De fiecare dată, după cutremur, este mai uşor de interpretat totul. Uneori, marile şocuri sînt precedate de un calm seismic suspect, alteori de o intensificare subită a activităţii microcutremurelor, astfel încît are loc un mare număr de mişcări imperceptibile, netrecute măcar pe site-ul infp. Aşa se pare că s-a întîmplat şi în 1977, şi acest lucru probabil este indicat de ucrainenii care tot anunţă în ultimele luni că „Vrancea s-a trezit“ - ei fiind direct interesaţi, mai ales din cauza pericolului reprezentat de Cernobîlul aflat în conservare. Un alt factor luat în calcul - semnalat de seismologul Mathei Drăghiceanu, de pildă, care l-a desprins din istoricul seismic al secolului XIX, este corelaţia între cutremurele din Turcia (şi Balcani) şi cele din România, care urmează de obicei la o distanţă variind de la cîteva zile la cel mult un an. Acelaşi lucru s-a verificat şi în 1940, şi în 1977, în timp ce în 1894, un precursor a avut loc cu o lună înainte, la Marea Marmara. Unele mişcări importante sînt anunţate şi de cutremure medii, de 5 - 6 grade în zilele precedente, cum s-a întîmplat în 1940. S-a mai observat, de asemenea, că, dacă se aşază datele cutremurelor pe coloane, pe fiecare secol sînt distribuite cîte trei perioade de activitate seismică majoră. Tot după cutremur, este mai uşor de interpretat şi avertismentul pe care îl dau, de multe ori, animalele, cu zile sau cu ore înainte - este posibil ca acestea să fie sensibile la variaţiile de cîmp electric care preced seismele. Particule electrizate de aerosol şi ionizarea în partea de jos a atmosferei sînt responsabile pentru fenomene luminoase semnalate înainte de cutremurele din ’40 şi ’77. La ultimul dintre acestea, mulţi au declarat că găsiseră în zilele precedente şerpi îngheţaţi pe cîmpurile înzăpezite, că rîmele ieşiseră în masă, cu 12 ore înainte, deşi nu plouase, sau că grupuri mari de şobolani fuseseră văzute, cu două - trei ore înainte, pe străzi, neferindu-se de om. Nici în trecut nu se puteau prevedea seismele, pe atunci, dimpotrivă, ele erau considerate drept semne de rău augur.

 

Într-adevăr, încă din Antichitate s-a constatat că era o legătură între marile cutremure şi anii neroditori, care duceau la perioade de foamete. Astăzi,
se încearcă explicarea ambelor feno-mene prin efectul furtunilor solare.

 

Nu rataţi mîine:

Ultimul mare cutremur vrîncean, 1977

Călin Popescu

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Luni, 18.03.2019

--- 3.802 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Flag Counter


PRchecker.info