Curierul Zilei - Drama pãrinţilor cu copii autişti
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow stiri social economic arrow Drama pãrinţilor cu copii autişti

*** Iuliana Alina Podea, noul director medical      *** Furtuna din barca lui Iisus     *** 6 proiecte în Consiliul Local al Tinerilor      *** PASTILA de UMOR      *** COMUNICAT DE PRESĂ     *** Al treilea caz de meningită West Nile     *** Filmul „Cel mai iubit dintre pămînteni“ dedicat unui piteştean!     *** Pianistul Horia Maxim, la Filarmonică     *** „Elixir„ cu Maia Morgenstern      *** „Focul lui Sumedru“ la Mioveni      *** S-a aruncat de la etajul IV      *** Criţă la volan cînd transporta persoane      *** Copilul dispărut era... acasă      *** A murit la o săptămînă de la accident      *** Falşi instalatori, fură din locuinţe      *** „Goluri de cascadorii râsului“      *** „Mi s-au înmuiat picioarele!“     *** Grigoraş: „O victorie nesperată!“     *** „Diferenţa s-a făcut pe organizarea jocului“     *** Liga Campionilor, etapa a 3-a     *** „Importantă este refacerea fizică!“     *** „Arbitrul a nemulţumit pe toată lumea!“     *** 3 schimbări de antrenori şi 30 de goluri    

 
Drama pãrinţilor cu copii autişti Imprimare E-mail
(2 voturi)
luni, 31 ianuarie 2011

Drama pãrinţilor cu copii autişti:

„Dacã murim, ei ce vor face?“

# În Argeş sînt peste 90 de cazuri diagnosticate cu aceastã boalã cumplitã

 

 Probabil cã mulţi dintre dumneavoastrã aţi auzit despre autism ca fiind o afecţiune neuropsihiatricã gravã. Puţini ştiu, însã, prin ce drame trec familiile copiilor autişti şi cîte eforturi depun pentru a-şi ajuta micuţul sã facã şi cel mai mic progres. Daniel Badea este tatãl unui copil cu o asemenea problemã, care ne-a povestit prin ce trece. Fetiţa lui, Jenifer, are şase ani şi jumãtate, nu vorbeşte, nu poate nici mãcar sã-şi lege şireturile la ghetuţe şi, din punct de vedere al dezvoltãrii neuropsihice, are mintea unui copil de doi ani şi jumãtate.

 

„Jenifer s-a nãscut în Spania, unde mã aflam la muncã alãturi de soţia mea, Barbara, care este de origine polonezã. Au fost dificultãţi la naştere şi, dupã o sarcinã normalã, fetiţa a fost scoasã cu forcepsul de medici. Dupã pãrerea noastrã, aceasta a fost şi problema, dar am aflat ulterior cã autismul ar avea o cauzã geneticã. Pãrea un copil normal şi ne-am bucurat enorm de ea. Am început sã observãm cã nu se dezvoltã ca un copil normal, iar la 9 luni, cînd am dus-o la neuropsihiatru, ni s-a spus cã are o întîrzîiere mintalã. Nu reacţiona la stimuli, nu dormea bine noaptea. Am umblat pe la vreo 20 de doctori, care ne-au pus tot felul de diagnostice greşite. Abia la vîrsta de doi ani ni s-a spus clar cã e autism. Cînd am aflat cã e suspectã de autism, ne legam de orice speranţã, negînd acest diagnostic. Nu ne venea sã credem cã ni se întîmplã tocmai nouã acest lucru! La 2 ani, un neuropsihiatru ne-a dat diagnosticul fi-nal - autism - şi ne-a spus, fãrã menajamente, ce ne va aştepta: copilul nu o sã meargã, n-o sã vorbeascã, n-o sã se poatã întreţine singur cînd va creşte şi cã este iremediabil pierdut“, ne-a spus Daniel Badea.

 

 La 2 ani, Jenifer a fost diagnosticatã cu autism. Pãrinţii fetiţei nu vor sã accepte ideea cã este un copil iremediabil pierdut.

 

La 6 ani şi jumãtate, poartã pampers

 Aceastã veste a cãzut peste familia Badea ca un trãsnet. De atunci, nimic nu a mai fost la fel ca înainte. Cu mult curaj, soţii au decis sã mai facã un copil, în speranţa cã acesta va fi sãnãtos. S-a nãscut Robert, un bãieţel acum în vîrstã de patru ani, care este un copil sãnãtos. Frãţiorul, deşi mic, îşi dã seama cã sora lui este bolnavã şi se roagã şi el ca, într-o bunã zi, Dumnezeu sã facã o minune, sã-l vindece. La 6 ani şi jumãtate, Jenifer merge o datã pe sãptãmînã la o grãdiniţã specialã, nu socializeazã cu alţi copii,  cere foarte multã afecţiune de la pãrinţii ei, în braţele cãrora se simte în siguranţã,  iar de o jumãtate de an,  de cînd urmeazã psihoterapia, a realizat cîteva progrese, fãcînd anumite lucruri, imitîndu-i pe terapeuţi. Jenifer are urcuşuri şi coborîşuri în dezvoltarea ei, iar pãrinţii trec succesiv de la agonie la extaz. Multe din familiile care au un copil autist se destramã tocmai pentru cã unul dintre pãrinţi cedeazã psihic în lupta cu aceastã cruntã realitate. Acum, Jenifer învaţã sã-şi lege singurã şireturile, dar nu a reuşit încã acest lucru care pentru un copil de vîrsta ei e banal. Pãrinţii îi înţeleg cu greu gesturile şi învaţã sã convieţuiascã alãturi de un asemenea copil. Cînd vrea sã mãnînce, se duce spre frigider, poartã pampers,  fiindcã nu poate spune cînd trebuie sã meragã la toaletã, se joacã cu jucãriile rãsucindu-le repetitiv şi mînuieşte telefonul, unul din obiectele ei preferate. Printre tulburãrile din spectrul autist se aflã şi sindromul Asperger, pacienţii respectivi reuşind sã facã nişte calcule matematice incredibile.

 

Fetiţei îi place foarte mult sã asculte muzicã

Ca majoritatea copiilor autişti, fetiţei îi place foarte mult sã asculte muzicã, de la Madonna şi Jenifer Lopez şi pînã la rock alternativ. Tratamentul lunar al lui Jennifer este costisitor. Doar medicamentele naturistã îi costã pe pãrinţi 180 de lei pe lunã, dar acestora li se adugã şedinţele de psihoterapie, cîte patru zile pe sãptãmînã, al cãror cost însumeazã 800 de lei lunar. Mama lui Jenifer, Barbara, stã toatã ziua cu fetiţa, primind o indemnizaţie de însoţitor în valoare de 460 de lei. Fetiţa bãlaie trãieşte în lumea ei şi, dacã la prima vedere nu ar pãrea cã are vreo problemã, toţi observã cã nu este un copil normal, cînd nu primesc rãspunsuri la întrebãrile pe care i le pun şi vãd cã se uitã pierdutã în jurul ei. De cînd au aflat cruntul diagnostic, pãrinţii s-au documentat despre aceastã boalã cum au putut: citind cãrţi, pe Internet etc. Cea mai mare nelinişte a lor şi marele semn de întrebare pe care şi-l pun sînt ce se va întîmpla cu Jenifer cînd va deveni adult şi ei nu vor mai fi? Care va fi soarta ei? Nu e deloc uşor sã trãieşti lîngã un autist, iar frãţiorul ei s-ar putea sã nu-şi asume aceastã responsabilitate mult prea mare...  Cu povara acestei întrebãri fãrã rãspuns trãiesc familiile copiilor autişti. Cei care vor sã-i ajute pe aceşti oameni pot dona 2% din impozitul pe profit Asociaţiei Naţionale pentru Copiii şi Adulţii cu Autism din România-Filiala Argeş, gãsind formularul pe care-l pot completa, printa şi depune la Finanţe pe site-ul www.argesautism.ro .

 

În judeţul nostru nu sînt însã asemenea cazuri. Originea autismului constã într-o disfuncţie neurologicã la nivel central, ce-l împiedicã pe copil sã organizeze stimulii din mediul înconjurãtor într-un tot unitar, motiv pentru care el percepe doar un univers fragmentar şi lipsit de coeziune. 

 

 Iulia Şutan  Foto: Ion Tudor

 

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net
 

 

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!

Google Analytics




































Zi record

Joi, 04.10.2018

--- 4.700 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

 




 

Horoscop zilnic

 

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info