Curierul Zilei - Un mormînt ne poate schimba istoria
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow social economic arrow Un mormînt ne poate schimba istoria

*** Decupaţi din acest articol 396 de cuvinte. Este cadoul meu pentru voi     *** ️Codurile penale modificate de urgenţă      *** În Argeş, investiţii de peste un miliard de lei      *** A scăzut datoria publică a României      *** Vin ajutoarele de urgenţă!      *** Reţinut pentru a fi extrădat     *** Percheziţii la tiriştiicare furau marfa    *** Falşi angajaţi de la Salubritate, cereau bani!    *** Ieri, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti a confirmat apariţia     *** „Tedi- Şcoala Siguranţei“, la Cîmpulung     *** Se opreşte curentul în Mioveni     *** Concurs de simulare de procese     *** I-a ars casa de la o lumînare!     *** Militarii musceleni, la Cincu     *** Autoturisme de epocă la Retroparada Primăverii 2019 în Cîmpulung     *** Sfinţii zilei      *** Noroc cu carul!     *** CURCAN CU ROZMARIN    *** Evenimente 18 aprilie de-a lungul vremii    *** Liceul cu cei mai mulţi elevi calificaţi la olimpiade naţionale    *** Elevii vor încondeia ouă    *** Excursie prin Europa    *** Gala de balet „Surîsul primăverii... la Piteşti”    *** „Kareu de aşi” la Piteşti     *** Gala de balet „Surîsul primăverii... la Piteşti”    *** Liga Campionilor    *** Reguli noi pentru promovare    *** Tenis: Flavia Ogrezeanu, un nou premiu    *** Trei musceleni la Campionatul Balcanic de Marş    *** Raliul Argeşuluire vine în circuit!    *** Trei musceleni la Campionatul Balcanic de Marş    *** „Mă antrenez pentru aurul olimpic“   

 Publicitate pdf
Un mormînt ne poate schimba istoria Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 28 iulie 2012

De ce se caută originea cumană a voievozilor munteni

Un mormînt ne poate schimba istoria

 

 În ultima perioadă, a făcut vîlvă povestea deshumării voievodului Vla­dislav I - Vlaicu, de la Curtea de Argeş, pen­­tru prelevarea de probe ADN. Mulţi, inclu­siv ministrul Culturii, au fost scandalizaţi de teoria că primii domnitori ai Ţării Româneşti, dinastia Basarabilor, care a durat pînă în se­co­lul XVI, nu ar fi fost de origine română, ci cu­mană. Unul din cei care susţin această teză, is­toricul Neagu Djuvara, e sigur că această is­torie, mai realistă, fără schematisme sim­plis­te şi fără falsă pudoare, se va preda în şcoli pes­te cel mult 50 de ani. 

 

Proiectul Genesis, desfăşurat sub îndrumarea Academiei Ro­mâ­ne de cercetători din Bucu­reşti, Iaşi şi Cluj, în colaborare cu universităţi din Bilbao, Nij­me­jen şi Cambridge, urmăreşte, du­­pă cum explica unul din istoricii im­plicaţi, Alexandru Simon, co­lec­tarea probelor ADN de la oa­me­nii care au trăit pe aceste me­lea­guri, pentru a umple, cu o­bi­ec­tivitatea geneticii, un vid de in­for­maţie privind istoria noastră de pînă la secolul XV. E vorba de o „reîntoarcere la fundamen­te pragmatice“ şi la „nor­ma­litate şti­inţifică“, mai ales că ast­fel de cer­cetări s-au făcut în al­te ţări de­ja cu 10 ani în­aintea noastră. Ştim acum că mai puţin de 5% din­tre ungurilor de azi mai au sîn­gele maghiarilor de la anul 1.000, iar englezii au în pro­por­ţie de 50% sîngele germanilor a­junşi pe insulă în urma retragerii romane.

 

ADN-ul românesc, luat din Moldova

În anii ‘70, o astfel de cer­ce­tare făcută la Rădăuţi  (cu studierea oaselor, la Ham­burg) a putut reface genealogia reală a domnitorilor de la înce­pu­turile Moldovei - Bogdan I, Ro­man I, Ştefan I. Pentru că struc­tu­ra ADN nu corespundea cu ni­mic cunoscut pînă atunci, s-a pre­supus şi că ea reprezenta am­pren­ta etnicităţii româneşti. Cu ast­fel de probe luate în toată Eu­ropa s-au format mari baze de da­te, iar prin deshumarea ve­chi­lor domnitori ai Moldovei şi ai Ţării Româneşti se va putea des­coperi astfel „compoziţia lor et­ni­că şi de cît timp erau aici“, se mai explică. Se intră doar în mor­minte deja deschise şi de pre­fe­rinţă legate de un conţinut istoric concret. De aceea a fost ales mor­mîntul din mijlocul Bisericii Dom­neşti din Curtea de Argeş. „Cine e îngropat acolo avea dantură im­pecabilă, ceea ce uşurează mult analiza“, mai spunea Simon

 

Verificări suplimentare, în străinătate

Marius Achim, muzeograful cus­tode al monumentului, ne-a spus că aceasta e a treia cer­cetare arheologică importantă din acel loc, după cea de dinainte de Primul Război Mondial şi cea de după el, făcută de Iorga. Du­pă aceasta din urmă, mormîntul lui Vlaicu, care arăta un stil de via­ţă cu adevărat voievodal, a fost multă vreme acoperit doar cu un geam de sticlă. Din mor­mîn­tul acoperit acum cu o piatră ma­sivă au fost date un dinte, un metatarsian şi o falangă. „Epoca Basarabilor e importantă pentru istoria noastră, fiindcă de la Po­sada pînă după Mircea cel Bă­trîn noi am fost un stat in­de­pen­dent, care nu plăteam tribut ni­mă­nui“, le spune Achim tuturor vi­zitatorilor. De asemenea, au fost prelevate bucăţi din tunică şi din nasturi, pentru a se studia pro­venienţa materialelor şi a se fa­ce o datare mai exactă a mor­mîn­tului. Cercetătorii vor să con­tinue la Cozia, cu un alt Basarab cu­noscut, Mircea cel Bătrîn, dar nu­mai după ce se vor obţine da­tele pentru Vlaicu. La sfîrşitul săp­­tămînii trecute, materialele de la Vlaicu au fost deja trimise în stră­inătate, pentru verificări su­pli­mentare, iar datele vor fi clare în a doua jumătate a lunii vi­i­toa­re.

 

„Blocajul psihologic“

Potrivit istoricului Neagu Djuvara, Negru Vodă era un cuman răz­boi­nic, ales drept conducător de românii sedentari din Ardeal. Nu­me­le ar veni fie de la tenul mai închis al cumanilor, fie la simbolismul cu­lo­rilor la ei - negrul reprezenta ţările secundare (cum era Ungaria), fa­ţă de albul centrului lor, aflat în sudul Ucrainei. Djuvara mai spune şi că un sfert din primii boieri ai ţării purtau nume cumane, însă Iorga ar fi avut un „blocaj psihologic“ în a afirma că primul nostru domn nu era va­lah de-al nostru, deşi adusese toate argumentele pentru asta. „Doar şi în alte ţări, statele nu erau formate de băştinaşi: francii au în­te­meiat Franţa, nu galo-romanii, iar vizigoţii au întemeiat Spania“, con­tinuă Djuvara, care presupune că Negru Vodă ar fi venit odată cu ro­mânii peste munţi, atunci cînd acestora, ca ortodocşi, li se în­gră­diseră drepturile de către stăpînirea maghiară catolică. Şi cumanii, i­ni­ţial, fuseseră botezaţi de catolici, iar voievodul Nicolae Alexandru a fost primul care ar fi trecut la ortodoxie din considerente politice, la mij­locul domniei.

 

„Sînt interese străine“

Zilele trecute, a avut loc la Piteşti lectoratul de vară al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Chiar dacă nu s-a discutat oficial şi despre tema în vogă, subiectul nu îi lăsa indiferenţi pe profesorii membri ai societăţii. Mulţi dintre ei aveau reacţii de respingere neştiinţifică a adevărului. „Chiar dacă e aşa, e mai bine să nu ştim“; „Ce, vrem să fim cumani?“; „Sînt interese străine la mijloc. Noi n-am discutat aici aşa ceva, din moment ce ştim că avem structura limbii romane“, spuneau ei. Alţii, mai relaxaţi, aveau o altă viziune. „Se spune că diferenţa între daci şi romani se vedea la urechi. Dar din toţi cei care ne-am strîns aici vedem că nu avem nici măcar o trăsătură comună, sîntem toţi diferiţi. Americanii s-au amestecat în 200 - 300 de ani. Noi, timp de 1.000 de ani, am fost cu atîtea popoare, cînd călare, cînd pe jos“, explica o profesoară moldoveancă, în timp ce un profesor universitar observa: „Mai grav ar fi dacă s-ar lua şi ADN-ul lui Mihai Viteazul“, ştiindu-se că simbolul nostru naţional avea origini greceşti.

 

 

„Basarabii n-au făcut caz de etnia lor“

Despre subiectul propriu-zis am discutat chiar cu preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, me­­di­­evistul Bogdan Murgescu, pro­fesor la Universitatea Bucu­reşti.

Cît de importantă vi se pare stu­dierea azi a osemintelor lui Vlaicu Vodă?

- E important, pentru că poţi vedea multe lucruri: vîrsta, bolile pe care le-a avut, dacă ver­te­bre­le îi sînt tasate, ce talie a avut, adică înălţime şi grosime, pentru că hainele nu se mai conservă. De exemplu, despre Ştefan cel Ma­re cronicarii ulteriori spun că era mic de stat. Dar nu ştim cît în­semna asta, fără să vedem o­semintele.

Unii au fost oripilaţi de faptul că s-a călcat cu teneşii în mor­mînt. Avea cineva interesul să fa­că asta?

- Nu ştim dacă cineva a fost ne­glijent, eu ştiu că s-a pus ac­cen­tul să se păstreze totul in­tact. Vlaicu trebuia ales, fiind­că se ştia mai sigur cine era, în timp ce multe alte morminte au fost profanate, de-a lungul timpului.

Cît de elocvente sînt datele o­fe­rite de studiul ADN?

- Răspunsurile nu pot fi foarte clare, pentru că poţi verifica da­că sînt cumani sau nu, să zicem, da­că au un anumit genom diferit fa­ţă de români, dar nu ştim da­că diferenţa e alta şi între cu­mani şi bulgari, de pildă. Datele de care se dispune nu sînt chiar atît de detaliate.

Contează faptele,  nu sîngele

Schimbă ceva dacă ştim că am avut dinastie cumană, trei se­cole?

- Familiile de domni erau ori­cum amestecate, pentru că se căsătoreau între ele, era un fel de internaţională domnească. Ei nu puteau să aparţină unui po­por 100%, ba chiar putea să nu existe nici o legătură biologică cu poporul de sub ei. Există ast­fel de genealogii binecunoscute în Occident. La noi, de pildă, Şte­fan cel Mare a avut, pe rînd, trei soţii: o ucraineancă, o grecoaică şi o munteancă. A fost doar o lo­te­rie a is­to­riei faptul că moştenitorul la tron era fiul celei muntence. Nici despre Basarabi nu putem vorbi de o etnicitate clară. Ceea ce ştim e că nu există dovezi că ei s-ar fi legat vreodată nici de o etnici­ta­te a lor cumană, însă nici de una ro­mână.

Totuşi, cum ar fi să ştim sigur că era cuman?

- Şi ce dacă ar fi cuman de ori­gine? Pe regele Carol I îl pu­tem numi german? Important e­ra că regele, chiar cuman fiind, nu se simţea cuman. La un rege nu trebuie să vezi ce e în sîn­ge­le lui, ci ce gîndeşte şi ce face el di­rect. Şi alte personalităţi, cum ar fi Carol Davila sau Antim Ivi­rea­nul, au avut cu totul alte me­ri­te decît că ar fi fost români.

Sîntem cu toţii africani

Şi dacă Eminescu, în timp ce vor­bea de sus despre greci şi bulgari, cînta, în Scri­soa­rea a III-a, un voievod cu­man?

- La el era şi o concepţie de se­col XIX. Şi mai e ceva: la noi circulă gluma aceea cum că ne tra­gem doar din Decebal şi Tra­ian. Eu am predat în America is­toria estului Europei şi studen­ţi­lor le-am spus de la început că nici Europa, nici America nu sînt te­ritoriul unde a apărut omul. Ci toţi sîntem africani, să fim bine în­ţeleşi.

 Faptul că nişte cumani au populat acest teritoriu nu ajută pro­paganda celor care spun că maghiarii nu au găsit aici daci, la anul 1.000?

 - Noi vorbim de pătura con­du­cătoare, care nu avea nea­pă­rat legătură cu populaţia de sub ea. În rest, oricum, majoritatea po­pulaţiei se trage din cei care e­rau aici şi la anul 1.000, şi la a­nul 700, de pildă.

Poate avea legătură legenda lui Manole cu faptul că unii cu­mani, încă păgîni la acea dată, a­­duceau jertfe u­ma­ne?

 - Nu ştim dacă Tihomir era pă­gîn, dar ştim că Basarab I a fost înmormîntat în biserică. Le­gen­da lui Manole era prezentă, în diferite forme, în tot estul Eu­ropei şi în ea era vorba de un sacrificiu mai mult simbolic.

Dependenţi de tătari

Astfel, mai dispare, totuşi, o fru­moasă legendă, a purităţii u­nui stat românesc, în perioada in­dependenţei lui...

 - De fapt, victoria de la Po­sa­da nu oferise chiar indepen­den­ţa statului lui Basarab. El nu era nici independent, nici de­pen­dent. Adică era, posibil, inde­pen­­­­dent ca tribut (deşi, faţă de Hoar­da de Aur, e posibil să fi a­vut un tribut mic), dar nu nea­pă­rat independent ca omagiu. Pe a­tunci, dacă depuneai omagiu cui­va, erai obligat să participi la răz­boa­iele lui. În 1344, fiul Nicolae Ale­xandru, care reprezenta vi­ito­rul, îi aduce omagiu regelui Un­gariei. Nu ştim dacă tatăl său, Ba­sarab I, fusese cu tătarii şi da­că nu jucau un joc dublu. Cert e că, de atunci, Basarab I a mai tră­it doar 8 ani. Mai tîrziu, am par­ticipat la ofensiva împotriva Hoar­dei şi în alianţă cu regele Poloniei. Din păcate, despre a­cea perioadă nu se pot spune mul­te, fiindcă, dacă adunăm toate textele de epocă, în trei pagini le-am terminat.

 

Românii Borcea, Neaga şi Coman

Conform lui Nicolae Iorga, istoria întemeierii Ţării Ro­mâneşti a reprezentat „un capitol din co­laborarea româno-barbară“. Puţinele iz­­voare vorbesc despre un prim voievod, le­gendar, al Ţării Româneşti (identificat cu Negru-Vodă, descălecătorul din Ar­deal) şi care se chema, în diversele va­ri­an­te, Thocomerius (Tihomir, pentru slavi), „porecle păgîne, ce nu puteau fi date unor slavo-români creştini de 1.300 de ani“, cum observă Neagu Djuvara. „Basarab, fi­ul lui Tochomerius (variantă a numelui cuman „Toctomer” - „fier călit”), scria o ve­che cronică maghiară, iar Iorga explică e­voluţia fonetică prin care se ajunge, pe fi­liera Taksaba, Tocsabici, Tocsabă (bo­ier muntean din secolul XV şi nume de sat în Mol­dova - Tocsobeni), apoi Talabă (de un­de Tălăbăeşti, Tăbălăeşti), Tîncabă (Tîn­că­beşti), la sonoritatea lui „Băsarabă“, nu­­mele primului nostru voievod.

Nume care ne vorbesc

Urmele existenţei cumanilor pe aceste meleaguri sînt şi azi foarte vizibile: frec­ven­te nume topice, precum „Comana, Cu­mana, Comăniţa, Cotmeana“, sau de­ri­vate de la celelalte nume ale lor (slavii le spu­neau „polovţi“, de unde Polovraci, în timp ce alţii le spuneau „chipciaci“ - avem şi azi Chipciu) sau de la căpetenia lor Borz/Borciu, care a dat numele braţului du­nărean Borcea, şi alte numeroase nume: Burcea, Burcevici etc. (chiar şi în pri­mii membri ai familiei Goleştilor există un Borcea). Numele de Coman, Co­mă­nescu sau Comăneci sînt frecvente şi azi. De asemenea, cuvintele împrumutate de la cumani nu sînt lipsite de importanţă, ci fac parte din lexicul de bază al limbii ro­mâ­ne, ceea ce arată o legătură strînsă cu a­ceas­tă populaţie: cioban, cobuz (cobză), duş­man, teanc, toi, cazan, capcană, bal­tag, tolăni, dar şi catîr, chior, habar, ham­bar, maidan, maimuţă, murdar, taman, buz­dugan, dulamă, maramă, suman, odaie. De asemenea, avem Caracal (kara - ne­gru + kale - fortăreaţă), Teleorman (pădu­re - ne­bun, adică deasă), Carabă, Carai­man, As­lan, Balaban, Bărăgan, Ciortan etc. De la „hîrs“, numele cuman pentru urs, avem Hîr­şova sau Hîrseşti. Nume cumane sînt Oi­tuz („Valea Sării“), Balcic, Tohan, Vas­lui, Bîrlad şi altele. Trebuie menţionate şi numeroasele denumiri care amintesc de populaţia pecenegă sau „pecineagă“: de la Neagu, Neaga, Negoiu (nu departe de Neagoe) şi toate celelalte formate de la ră­dăcina „Neg“. Unii spun că şi „Ţara Bîr­sei“ vine de la „Silva bissenorum“ sau „pă­du­rea pecenegilor“, în latineşte.

Sosiţi acum 1.000 de ani

Între secolele IX -XI, pecenegii au o­cupat, treptat, teritoriile noastre. Fiind res­pinşi din Transilavania în nord şi de ar­ma­ta bizantină în sud, au convieţuit cu ro­mânii, care i-au asimilat. După secolul XI, au sosit şi cumanii. Spre deosebire de alţi mi­gratori, nici unii, nici alţii nu au mai ple­cat nicăieri de la noi. Şi nu erau nici puţini, nici slabi - o ramură a cumanilor a condus multă vreme Egiptul, sub denumirea de ma­meluci. Cronicile vremii îi confundau deseori pe cumani cu românii, numindu-i valahi - îi regăsim în diverse acţiuni mi­litare comune, alături de hoardele tătare, de pildă. 

Călin Popescu

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

Decupaţi din acest articol 396 de cuvinte. Este cadoul meu ...
Minunat articol dar...cati dintre cititori vor fi capabili sa aprecieze si sa constientizeze marile adevaruri relevate??...
18/04/19 09:25 Mai mult...

Decupaţi din acest articol 396 de cuvinte. Este cadoul meu ...
In sfarsit un articol care are in cuprinsul sau si altceva in afara de osanale inchinate celor cocotati la putere. Asa i...
18/04/19 08:04 Mai mult...

Decupaţi din acest articol 396 de cuvinte. Este cadoul meu ...
....mă îndrăgostisem de întreaga omenire, fiindcă în piatra sculptată, în bolți și în turle, era imortalizat ...
18/04/19 07:58 Mai mult...

Percheziţii la tiriştii care furau marfa
Bună seara alo polița trezirea 46 de percheziții și din 2 milioane de euro doar atit găsiți sunteți penibili. P...
18/04/19 02:13 Mai mult...

Transporta elevi,fără permis!
Sunt nereguli mult mai grave cu privire la transportul școlar: microbuze cu defecțiuni tehnice, unii șoferi gonesc cu...
17/04/19 18:56 Mai mult...

Exclusiv

 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Google Analytics

Zi record

Luni, 18.03.2019

--- 3.802 vizitatori unici ---





Sfinții zilei

Horoscop zilnic

 
Flag Counter


PRchecker.info