Curierul Zilei - Apa de la robinet, sursa de cancer
PRIMA PAGINA

*** Vulpile au invadat Parcul Trivale!      *** Mistreţii au distrus culturile!      *** Tigrul de platan, aproape de Piteşti      *** Revine canicula!      *** Volkswagen lovit de DAF      *** Trofeul Festivalului Carpaţi, dat la Mioveni      *** „Manual de conversaţie în limba Romani şi în limba Română“      *** Vor victorie cu Satu Mare!      *** Florin Marin: „Să tratăm jocul serios!“      *** I-a căzut tencuiala în cap!      *** A crescut numărul plîngerilor penale împotriva Ioanei Flintea      *** Fînar ars, la Valea Corbului     *** Simulare de incendiu, la Fortuna      controlaţi!     

 
Apa de la robinet, sursa de cancer Imprimare E-mail
(4 voturi)
marţi, 03 martie 2009
 Foarte puţini dintre noi ştiu cã unul din factorii de risc ai cancerului pulmonar îl reprezintã azbestul. Acesta este un praf poluant, care se rãspîndeşte în momentul cînd materialele de construcţii ce îl conţin ajung la un grad de uzurã foarte ridicat. În viaţa de zi cu zi, fãrã sã ne dãm seama, ba mai mult fãrã sã deţinem informaţii în acest sens, ne expunem foarte mult riscului de cancer pulmonar. Cum? Nu trebuie decît sã bem apã de la robinet. Dar ce ştim despre starea conductei prin care trece apa potabilã? În Piteşti, ca şi în celelalte municipii din judeţul Argeş, ţevile, vechi de 60 de ani, au fost fãcute din azbociment. Şi acoperişurile tip şarpantã ale blocurilor sînt confecţionate din acelaşi material. Acest amestec din ciment, azbest şi apã se comercializa foarte bine pînã în 2005, deoarece procesul de fabricaţie era foarte ieftin. Datoritã unei directive a Uniunii Europene, lucrurile au luat, cu doi ani mai tîrziu, o altã întorsãturã. Guvernul a adoptat o hotãrîre prin care agenţii economici sînt obligaţi sã se conformeze noilor norme de mediu, ce interzic folosirea, de la 1 ianuarie 2007, a azbestului  în construcţii. 12 km periculoşi
La capitolul conducte, Piteştiul prezintã cel mai mare risc în privinţa cancerului pulmonar. Vechi de peste 60 de ani, ţevile vor fi înlocuite pînã în 2010 cu unele din polietilenã. Pentru acest proiect s-a primit finanţare prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, investiţia ridicîndu-se la suma de 24 de milioane de euro, a declarat directorul SC Apã-Canal, Gelu Mujea. Potrivit acestuia: „Actualele conducte de apã potabilã din Piteşti sînt cancerigene, deoarece sînt fãcute din azbociment“. Informaţii suplimentare am obţinut din partea directorului tehnic Nicolae Lecu, acesta spunîndu-ne: „În prezent, se fac lucrãri de înlocuire a reţelei de conducte în cartierul Rãzboieni, pe strada Independenţei, urmeazã sã se înceapã în Prundu Mic, dar este atacat şi inelul de distribuţie de 5,5 km din Gãvana II“. Totalul lungimii ţevilor ce trebuie înlocuite este de 26 km, din care 12 sînt din azbociment. „Vorbim aici numai de conductele de apã potabilã“, a menţionat dl Lecu.

„Este interesul unor furnizori mondiali sã-şi vîndã tehnologia“
Directorul tehnic al societãţii Apã-Canal şi-a exprimat şi un punct de vedere personal, apreciind cã discuţia privind efectele cancerigene ale azbestului a plecat din Statele Unite ale Americii, „datoritã interesului unor furnizori mondiali de a-şi vinde noua tehnologie“. „Treaba cu azbocimentul a venit din SUA, problema nu e aici. Chiar nu cred cã acest material implicã riscul de cancer. Nu s-a îmbolnãvit nimeni de cancer bînd apã de la robinet. Nu au fost cazuri de boli cancerigene, astea sînt poveşti, sînt SF-uri! Dacã luaţi din punct de vedere al calitãţii apei, totul este OK. Apa din Piteşti se încadreazã în toate normativele“, a argumentat Nicolae Lecu. Cît priveşte noua tehnologie, aceasta constã în introducerea materialelor din polietilenã, ce are o duratã de viaţã de minimum 50 de ani. „Noile conducte prezintã siguranţã în exploatare, un numãr mai mic de avarii, transport mai mare al cantitãţii de apã, lipsa producerii fenomenului de oxidare. Viitorul este al polietilenei şi al fontei ductile“, a punctat acesta.

„Procedeul  de producere,  foarte nociv“
„La Curtea de Argeş, Cîmpulung, Costeşti şi Topoloveni, existã şi astãzi acoperişuri din azbociment. Acestea sînt de tip poduri. Inspectoratul a atenţionat primãriile încã din 2005 sã comunice oamenilor modificãrile legale, dar la Cîmpulung a fost foarte greu sã se înlocuiascã materialele. Nici mãcar nu erau asociaţii de proprietari constituite acolo. Dar primãria s-a mişcat foarte bine, a informat oamenii. Nu avem cu sã impunem, însã, proprietarilor sã schimbe acoperişul, dacã ei nu vor. La ţarã, oricum e mai greu, nu ai cum sã intri în curtea omului. Acum se fac acoperişuri din tablã şi plãci ondulate, din fibrã de sticlã. Plãcile din azbociment trebuie înlocuite, pentru cã au o duratã mai scurtã de viaţã. Sînt foarte casante, se rup uşor, deoarece sînt prinse în cuie. În 2006, a apãrut o hotãrîre de Guvern prin care materialele de fabricaţie din azbest au fost scoase din circulaţie. Fulgii de azbest se produc numai în combinatele chimice. Procedeul de producere e foarte nociv“, a afirmat Marius Lungescu, inspector-şef Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Efectul, combãtut prin inertizare

„Conform studiilor, plãcile din azbociment, din cauzã cã îmbãtrînesc, cã se uzeazã, emit nişte particule pe care vîntul le antreneazã şi sãnãtatea noastrã este pusã în pericol, pentru cã le inhalãm“, a spus chimistul Marius Stanca, directorul Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului 3 Sud Muntenia. Acesta a explicat cã, în urma adoptãrii Hotãrîrii Nr. 124 din 30 ianuarie 2006, agenţilor economici din Argeş, care trebuie sã prezinte autorizaţii integrate de mediu, li s-au adus la cunoştinţã noile reglementãri. „Ei trebuie sã se supunã unor programe de conformare, prin care sã renunţe la fabricarea şi comercializarea de azbest“, a amintit Stanca. Agenţia a fãcut în 2007 şi o inventariere a clãdirilor cu acoperişuri din azbociment. În cazul Piteştiului, cîteva şcoli, Primãria, Tribunalul Argeş şi unele hale industriale de pe Depozitelor se aflã în aceastã situaţie. La nivel judeţean, însã, se înmulţeşte numãrul şcolilor construite din azbociment. Pentru neutralizarea efectului de poluare cu fibre din azbest, Marius Stanca spune cã existã douã variante: ori se înlocuiesc, ori se inertizeazã (se vopsesc) plãcile.

„Deşeurile  trebuie  transportate  în siguranţã“
„Nu am sesizãri cã firmele de construcţii ar mai folosi materiale din azbociment“, a spus Emilia Dumitrescu, şefa Gãrzii de Mediu Argeş. Ea a precizat cã problema o constituie transportul materialelor care se eliminã. Domnia-sa a afirmat cã „în Slobozia existã firma Vivani, la care poate apela oricine şi care preia aceste deşeuri periculoase şi le depoziteazã într-o celulã specialã“.  „Dacã se fac demolãri, este nevoie de transport“, a precizat Emilia Dumitrescu.

Patronii firmelor de construcţii s-au raliat noilor norme

Cum au reacţionat patronii depozitelor de construcţii la aceste interdicţii, am constatat stînd de vorbã cu cîţiva dintre aceştia. Astfel, potrivit lui Gheorghe Martinescu, „de vreo doi ani nu am mai comercializat azbociment. Nici nu s-a mai fabricat. Am fãcut plãci ecologice, dar omul nu le mai cumpãrã. Acum trei ani, placa de azbociment 110x140 era 16 lei,  pe cînd acum, plãcile ecologice sînt de trei ori mai scumpe“. Şi Ion Constantin, şeful unui depozit din Ştefãneşti, s-a conformat noii legislaţii de mediu, apreciind cã „de  4-5 ani nu s-a mai fabricat azbociment la Fieni“. „Folosim numai materiale ecologice“, a punctat acesta.

„40% din acoperişuri conţin azbest“,  la Cîmpulung

În ceea ce priveşte municipiul Cîmpulung, edilul Cãlin Andrei a spus cã existã o inventariere a blocurilor cu acoperişuri din azbociment. Pe aceastã temã, mai multe amãnunte ne-a dat Constantin Vîlsãnescu, funcţionar în cadrul Biroului de Urbanism al Primãriei din Cîmpulung. El a spus: „E mai greu de determinat numãrul blocurilor care au acoperişuri din azbociment, fiindcã s-au construit şarpante şi majoritatea dintre ele sînt neautorizate. Acoperişurile din azbociment s-au ridicat în 1996, la blocurile fãrã autorizaţie. Din 215 acoperişuri, 40% (4.800 mp) sînt acoperite cu plãci din azbociment. Problema cã acest material e nociv s-a aflat în 2006. Pînã atunci, oamenii l-au tot folosit, pentru cã e mai ieftin. Cele mai multe case au fost construite pentru orãşelul minier din colonia Pescãreasa. Nu avem o evaluare pentru casele proprietate privatã. În cadrul Biroului Urbanism am indicat sã nu se mai foloseascã. Nu s-a mai utilizat din 2005 - 2006, asta am constatat din autorizaţiile de construcţie. Probabil, cele mai eficiente acoperişuri sînt din tablã“. Vîlsãnescu a precizat cã existã şi o conductã de apã potabilã din azbociment, din anii ’60, care este pusã în funcţiune la nivelul Cîmpulungului. „Operatorul nostru de apã este SC Edilul, care a mai schimbat tronsoane şi a fãcut racorduri la noile conducte“, a precizat Vîlsãnescu.

La Curtea de Argeş,  conducte din fontã şi oţel
Şi la Curtea de Argeş putem vedea acoperişuri dintr-un astfel de material. Confirmarea am primit-o de la arhitectul-şef Cãtãlin Bãşoiu, care a precizat cã „se recomandã sã se schimbe, mai ales la conductele de apã potabilã. Sînt blocuri vechi, dar nu înseamnã cã nu mai e bun acoperişul, dacã e din internitã. Nu am fãcut o inventariere a acestora, dar nu am primit autorizaţii de construcţie pentru acoperişuri din acest material. Aş fi reţinut, dacã erau din azbociment. În oraş, nu avem ţevi din azbest, ci din fontã şi oţel“, a explicat acesta.

Piteşti: „Nu avem voie  sã schimbãm arhitectura“
Cît despre municipiul Piteşti, arhitectul-şef din cadrul Direcţiei Tehnice de Urbanism, Emilian Nechita, a spus cã la nivelul oraşului nu existã blocuri cu acoperiş din azbociment. „Numai clãdirea Primãriei şi a Tribunalului Argeş au pe acoperiş plãci din internitã, care conţin şi azbociment“, a declarat dumnealui. Întrebat de ce nu se înlocuiesc plãcile, dat fiind efectul periculos al acestora, directorul Direcţiei Urbanism a afirmat: „Pentru cã e problemã de arhitecturã şi nu avem voie sã schimbãm materialul. Clãdirea Primãriei face parte din patrimoniul naţional. Altã lege interzice sã folosesc azbociment. Astea sînt legile în România“. Deşi la prima vedere acoperişul primãriei nu atrage atenţia, pentru cã în mare parte este din tablã, uitîndu-ne mai insistent vedem în dreptul faţadei cu ceas plãci gri, în formã de solzi, acestea fiind din azbociment.

Andreea Enescu, Foto Ion Tudor
 
< Precedent   Următor >

Horoscop zilnic

Google Analytics

Sfinții zilei

Zi Record Vizitatori

Luni, 24.07.2017

4.277 vizitatori unici

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter