Curierul Zilei - Satul de sub Vidraru!

*** Se opreşte curentul la Costeşti     *** ️RAR lansează aplicaţia „Istoric vehicul”     *** Porţi deschise la staţia de epurare Mioveni      *** Astăzi este Ziua Mondială a Apei     *** Malul rîului Argeş curăţat de gunoaie     *** Firmă din Lereşti, amendată      *** Nu a ştiut că fratele a sărit de la etaj     *** Percheziţii la afaceriştii din Argeş    *** Ultimul condamnat în doarul sclaviei!    *** Un Ford a răsturnat un Duster    *** Ghicitoarele i-au înlocuit banii cu hîrtii!    *** 39 de solicitări pentru SMURD     *** Înşelaţi prin metoda „pomana“     *** Lovit de TIR, a ajuns la spital     *** Expoziţie la Curtea de Argeş      *** Medicamente şi concepte revoluţionare în cardiologie      *** A sosit a doua serie de bilete de tratament!     *** Sfinţii zilei      *** Evenimente 22 martie de-a lungul vremii     *** SALATĂ CU PIEPT DE CURCAN     *** Relaxare şi planuri de viitor!     *** Preliminarii Euro 2020    *** „Vrem puncte la Energeticianul!”    |*** CS Mioveni, lideră la Under 17    *** Tricolorii U19 au pierdut primul meci     *** Piteşteanul Alexandru Crivac a fost titular    *** David Dumitra a devenit campion naţional la karate    *** Siriscevic, menajat    *** Înfrîngere la scor în Cupa României!    *** Piteşteanul Alexandru Crivac a fost titular    *** Derby de tradiţie în Ardeal!   

 Publicitate pdf
Satul de sub Vidraru! Imprimare E-mail
(10 voturi)
luni, 01 iulie 2013

Oamenii spun că fundaţiile caselor pot fi văzute, cînd scade apa

Satul de sub Vidraru!

# Şi Argeşul are un Ada Kaleh!

 

 Unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din Europa, Vidraru, ascunde o poveste impresionantă. Un întreg sat a fost scufundat sub apele gigantului realizat în anul 1965. Legendele spun că atunci au pierit şi oameni, care erau atît de legaţi de acel loc, încît au ales moartea decît să fie strămutaţi. Despre respectivul loc nu s-a mai vorbit după aceea, doar la muzeul din Curtea de Argeş existînd cîteva imagini-document ce atestă existenţa respectivului loc. Desigur, fotografiile sînt publicate alături de acest material şi facem menţiunea că ele au fost oferite de instituţia sus-menţionată. 

 

Puţini au văzut valea în care s-au adunat apele lacului de acumulare, înainte ca această construcţie să fie gata şi pot oferi o mărturie cu pri­vire la satul-legendă cu nume pre­destinat. Unul dintre cei care-şi mai amintesc acele vremuri este medicul hematolog Traian Dumi­tres­cu, în ani ‘60 el fiind student, pa­sionat al muntelui şi al schiului.

 

Măturat de viituri

Rămăşiţele satului Cumpăna să­lăşluiesc sub apele Lacului Vidraru, de zeci de ani, povestea lui fiind a­cum acoperită de timp şi ascunsă sub ape. Legendele locale, din Are­fu, povestesc despre oameni care nu au vrut să-şi părăsească locu­inţele, atunci cînd s-a dat drumul la apă pentru a umple barajul, şi au pierit sub ape. „În zonă circulă încă legende cu oameni care nu au vrut să-şi părăsească locuinţele şi au pie­rit acolo, dar nu există nimic ofi­cial în acest sens. Este adevărat că acolo a existat un sat numit Cum­păna. Există şi cîteva fotografii din zo­nă, una chiar cu Mocăniţa în gara din  Cumpăna“, spune Gabriel Moi­sescu, directorul Muzeului din Curtea de Argeş. Există oameni care au fost acolo, au vizitat satul respectiv şi îşi amintesc perfect cum arăta comunitatea. Unul din­tre ei este doctorul Traian Dumi­tres­cu. El ne-a rememorat cîte ceva din a­mintirile sale din acest loc fabu­los. „Localitatea a existat acolo în­că de pe vremea cînd a început ex­ploatarea forestieră în zonă, această activitate fiind realizată la început de austrieci. În jurul anului 1960, o viitură puternică a măturat o parte din cele cîteva zeci de ca­se. După această viitură, s-a luat măsura începerii construcţiei bara­jului. Înainte să se ridice barajul Vi­draru, în acea vale exista un sat,  Cumpăna, cam în dreptul actualei cabane cu acelaşi nume. Viitura a măturat o parte din construcţii, iar cele care erau mai sus şi au rămas în picioare au fost acoperite de a­pele Vidrarului“, spune dr Traian Du­mitrescu.

 

Vila Brătienilor şi Vila Verde, acoperite

Vila Verde aparţinea adminis­tra­torului pădurilor la acea vreme, cei care făceau exploataţie forestieră şi cărau lemnul la vale cu Mocă­niţa. Casa Autonomă a Pădurilor Statului avea în satul actualmente sub­acvatic o vilă, numită Vila Ver­de. În afară de această vilă mai im­punătoare, mai existau case de lo­cuit, un magazin, dar şi o vilă de vacanţă a familiei Brătianu, care se află acum pe fundul lacului, chiar în dreptul cabanei Cumpăna. „Cînd este nivelul apei din Vidraru mai jos, se mai pot vedea funda­ţiile sub apă, mai ales cele ale Vilei Brătienilor şi Vilei Verde. Mai exista o construcţie lungă, cu biro­uri, un bu­fet şi un punct de prim-ajutor“, îşi aminteşte medicul. Ion Sănduloiu, cel care conduce Serviciul Salva­mont Argeş, ne-a vorbit şi el des­pre existenţa acelei comunităţi şi a confirmat că, uneori, cînd nivelul apei era foarte scăzut, în anii tre­cuţi, se puteau vedea fundaţiile cons­­truc­ţiilor. Există şi poveşti cum că, acum mai mulţi ani, ieşit la suprafaţă cru­cea de pe turla bisericii.

 

Vagonul sanitar

O comunitate destul de mare de exploatatori forestieri locuia în zonă, iar pe lîngă ei avea de lucru mai mereu şi personalul medical, care urca periodic în munţi. Mo­căniţa, simpaticul tren arhaic, pe a­buri, era mijlocul de transport fo­losit atît pentru a căra lemne, cît şi pentru pasageri, în scop turistic. „Mocăniţa avea staţii la Albeşti, Oeşti, Corbeni, Valea cu Peşti, B­da şi cap de linie la Cumpăna. La mocăniţă era ataşat şi un vagon sanitar, ce avea pe el o cruce ro­şie, destinat transportului răniţi­lor, al bolnavilor şi al personalului me­dical. De fapt, erau două tipuri de vagoane, unul fiind un fel de plat­formă, iar alt vagon de clasa întîi”, povesteşte Traian Dumitrescu. Cînd avea nevoie să plece mai re­pede decît era programat trenul, va­­goanele puteau să se descurce şi singure, fără locomotivă. Aveau un fel de frînă manuală sau semi­me­canizată, în cazul vagonului mai luxos. „Pur şi simplu îi dădeau drumul la vale platfor­mei, care a­vea o frînă ma­nuală, sau va­go­nu­lui mai de lux, dotat cu un sistem semi­me­cani­zat. Pleca singur, fără locomo­tivă, pen­tru că oricum avea nu­mai de coborît“, explică docto­rul Tra­ian Dumitres­cu. Din anul 1930 aproxi­ma­tiv şi pînă cînd s-a cons­truit barajul, ple­cau cel puţin trei mocă­niţe pe zi.

   

 

Acum, linia este desfiinţată, iar mocă­niţa n-a mai trecut prin zonă de peste o jumătate de secol, soarta satului Cum­pă­na fiind pe veci pecetluită.

L.Dascălu

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net

******* Hotel ILA - telefon: 0747943375 *******

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

A vrut să oprească tirul şi i-a fost fatal
DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
21/03/19 19:28 Mai mult...

Dacă spun că eşti prost, asta nu este fake news
Se întâmplă rareori,dar se întâmplă şi... "jos pălăria, maestre Smeo".Acest articol nu este FAKE-news, ci o dov...
21/03/19 17:53 Mai mult...

Dacă spun că eşti prost, asta nu este fake news
Einstein spunea ca"sursa stresului zilnic o constituie contactul cu idiotii" Daca in fiecare zi cate Un cititor ne-ar "...
21/03/19 15:40 Mai mult...

Procedura de debranșare
Procedura de debransare este la limita legalitatii sau chiar incalca dreptul cetateanului de asi alege sistemul de incal...
21/03/19 11:36 Mai mult...

Dacă spun că eşti prost, asta nu este fake news
Aha - din aceste consideratii despre ce este Fake News si ce nu este, cititorul de presa 'mainstream' trebuie sa aju...
21/03/19 10:27 Mai mult...

Exclusiv

 Prima Pagina Curierul Zilei
Fii reporter!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 

Google Analytics

Zi record

Luni, 18.03.2019

--- 3.802 vizitatori unici ---





Sfinții zilei

Horoscop zilnic

 
Flag Counter


PRchecker.info