Curierul Zilei - Colonelul la raport
PRIMA PAGINA

*** Cozile de topor din pădurea românească     *** 8 miniştri noi şi un nou vicepremier     *** Avem stocuri de antiderapant     *** PASTILA de UMOR      *** „Un secol de muzică tradiţională românească”     *** Workshop pentru formarea profesională      *** Autorităţile din Mioveni pregătite pentru iarnă      *** Incendiu la Vlădeşti     *** Crimă, la un pahar de ţuică!     *** Spărgătorii de la Primăria Leordeni, prinşi!     *** Prima zăpadă a venit cu accidente şi evenimente     *** Bărbat paralizat, scos din incendiu     *** Spaniolii preferă familii de români, căpşunari!     *** Următorul meci al Mioveniului, vineri la 17:00     *** „Nu putem rata obiectivul!“     *** Pelici: „Am întîlnit o echipă bună“     *** 4 medalii de bronz la Focşani     *** Pe frig, doar 20 de goluri     *** Raicu s-a oprit în turul 2      *** Meci crucial pentru tricolori     *** Show baschetbalistic la Piteşti!     *** „3 puncte foarte importante”     *** Popa: „Am pierdut pe greşeli individuale”    

 
Colonelul la raport Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 28 martie 2015

Colonelul la raport

 

 Poetul poartă grade. În tranşeele literaturii este ca pe front. Niciunde nu se potriveşte mai bine oracolul lui Topîrceanu „Dacă intră în ţine microbul literaturii, nu te lasă pînă cînd nu te face statuie sau te bagă în pămînt!“.
Constantin Mîndruţă are gradul de colonel. Ofiţer de pompieri. A stins incendii. Aprinde sentimente în inimi sensibile. Mai exact, scrie şi publică poezii.
Atenţie, colonele! Moartea um­blă prin tranşee. Vreţi, nu vreţi, vă aflaţi între alternative. Două, şi atît! Ori ajungeţi statuie, ori se aşterne pămîntul uitării peste creaţia dumneavoastră literară.
La raport, domnule colonel! Legitimaţia la control!
Da! Iată cîteva poezii din ultima dumneavoastră carte! Să ve­dem cum le primeşte Maria Sa, Cititorul.
Saltă-nainte, colonele! Drumul nu s-a sfîrşit! Mai aveţi multe cetăţi de cucerit! 

  M.Ioniţă

PRIVIND O POZĂ                

Privind o poză, mi-am găsit lumina,
Ca o cărare către tot ce-i sfînt,
Atîta de frumoasă! Eu port vina,
Că m-am născut din drag, nu din pămînt.
Păcat, e o cărare ce nu merge
Împinsă către paşii tăi curaţi,
De-aceea iubesc iarna, că ne şterge
Atîtea urme către noi călcaţi.
Şi uit şi vreau să uit a ta privire,
Noi de noroc nu am fost încercaţi,
Păstrează tu din toate o iubire,
Eu mai rămîn cu îngeri împăcaţi.
Dar doare sufletul ca lumînarea
Care e pusă-n tortul unor ani,
Mi-e viaţa asta ca şi amînarea
Sentinţei date de atîţi duşmani.
Voiam doar Eminescu să rămînă
Cu tine şi cu mine şi sfială,
Eşti preafrumoasă-n limba mea română,
Şi preafrumosă-n orice rînduială.

GÎNDURILE MELE

Gândurile mele, gândurile mele,
Nu mai îmi dau pace, mă tot duc la stele,
Gândurile mele noaptea
mă-mpresoară
Iar când vine ziua, viaţa îmi măsoară.
Doamne, ce n-aş face să mai scap de ele,
Doar cine iubeşte mai simte inele,
Au trecut colinde în singurătate,
Am fost doar cu Tine şi-am avut de toate.
Îngerii cântat-au şi lângă icoane
Candele aprinse au ţinut isoane,
Mi-au strălucit ochii în lumina Ta,
Doamne,-ai fost cu mine spre a mă ierta.

CEL MAI SINGUR DINTRE PĂMÎNTENI

Azi poate fi o zi mai fericită,
Sînt singur printre pămînteni,
Oricare din femei îmi e iubită,
M-am păcălit o dată prin coceni.
Eu nu vă judec, nu sînt
Dumnezeu,
Nu recunosc un chip într-o o­glindă,
Ce am dorit acuma nu mai vreau,
Nu vreau o mînă să mi se întindă.
Că rîd ca prostul, fără să fiu prost,
Aş vrea să fac un bine fiecărui,
La aşa viaţă şi aşa un rost,
Mă-mbrac în alb să pot să vă şi vărui.
Eu m-am născut să nu apuc să mor,
Cînd Dumnezeu va spune ce voi face,
Prin sînge îmi va curge al tău dor
Şi nu vei şti din bine ce-mi va place.

EU CA FEMEIE

Cu o femeie ca şi mine
Ţi-aş face viaţa un coşmar,
Aş umple timpul cu suspine
Şi totul ar fi în zadar.
Nu pot iubi, sînt o felină,
De sentiment fără habar,
Găsesc şi zahăr în salină
Decît la tine alt amar.
Că dacă eu te-aş strînge-n braţe
Mi-aş zdrobi sînii de iubit,
Nu aş putea cu gînduri hoaţe
Cu tine ca să mă mărit.
Aşa, mai bine sînt o curvă,
Nu sînt datoare în venit
Şi pînă să ajung o stîrvă
Mă mulţumesc cu ce-am iubit.
Dar te doresc din nepăsare
Să mă doreşti în chip cumplit,
Să îţi simt multă apăsare
Pe trupul meu de mult cioplit.

Poezii de Constantin Mîndruţă


Vizualizari: 2714

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info