Curierul Zilei - Bune vestiri
PRIMA PAGINA

*** „Cel mai frumos copil din Argeş“!     *** Alarmă falsă cu pestă porcină, la Stoeneşti     *** PASTILA de UMOR      *** Ninsori, lapoviţă, ploi şi polei     *** „Fata moşului şi fata babei”,     *** Piteştiul, a opta piaţă imobiliară a ţării    *** Alţi doi copii suspecţi de scarlatină!     *** Tîrg de Crăciun la Şcoala Mircea cel Bătrîn     *** Rost de bani şi un proiect nou!    *** Evenimente 15 decembrie de-a lungul vremii     *** Sfinţii zilei      *** CÎRNAŢI DE CASĂ     *** Alocaţia pentru copii, prea mică!     *** S-a deschis patinoarul din Trivale     *** Ghidul Clientului S.Ed.C. Mioveni     *** Se modifică programul la chioşcurile de bilete     *** Contract de vidanjare la SEdC Mioveni      *** Şoferi lăsaţi fără permis     *** Familie rănită la Balş     *** Risc mare de avalanşă la cota 1.800 metri     *** Sfaturi pentru şoferi     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul la roşioară     *** Favorite cu Timişoara     *** Europa League - Etapa 6     *** Record naţional doborît după 28 de ani!     *** Dinamo şi FCSB îl vor pe Bogdan Stancu!     *** Gazonul sintetic, interzis în Liga 1     *** Stadion nou pentru Chindia    

 
Bune vestiri Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 18 aprilie 2015

Bune vestiri

 

 Dimineaţa peste Oltenia Rîmnicului pare înnoirea unei primăveri întîrziate. Dinspre răsărit, o săgetare cerească lasă o diră ca o brazdă no­vă­cească însîngerată prin ţărînă de azur lăptos al cerului. În zorii unor voievozi harnici, cum va fi fost Mircea cel Mare, fiul lui Radu I Basarab, trebuie să fi trecut Oltul şi Nicodim de la Vodiţa, Tismana, Prislop, Cozia... să ducă duh de primenire crezului creştin pe la Cotmea­na. Olteni neaoşi, adică din stînga Alutusului, fuseserăm invitaţi la un eveniment special la Piteşti, dar şi la mănăstirea Cotmeana: Simpozionul Naţional „Mircea Eliade şi mitul eternei reîntoarceri“, respectiv Colocviile simpozionului, integrînd şi parastasul dedicat lui Mircea (Eliade) şi lui Constantin (Brâncuşi). Toate acestea trebuiau să se desfăşoare chiar de Blagoveştenii, adică în ziua consacrată de calendarul trăirii creştine, cea a Buneivestiri, acel moment al pogorîrii duhului să dea gliei încunoştinţarea că sămînţa înnoitoare va primeni toate întru­pările cu înnoirea timpului.

Trecem hotarul de apă dintre Oltenia de sub munte şi Muntenia, şi ea cu streaşina sub albirea tîmplelor alpine, către locul de adunare şi rostire, ca dintr-un am­von al veştilor înnoitoare, anunţate cumva de promisiunile programului prin temele înscrise şi numele prestigioase, cunoscute apriori. Semne bune! În sala de conferinţe a impunătoarei Biblioteci Judeţene Dinicu Golescu, încă înainte de ora programată, nu mai sînt locuri libere. Se mai aduc şi alte scaune. Presa de toate felurile îşi pregăteşte înregistrările, aparatele de fotografiat nu contenesc, iar cei ce au de făcut comunicări se disting prin emoţii şi pregătirile logistice (expoziţie, proiecţie video, afişe etc.). Prima veste bună? Aici sînt foarte mulţi tineri de la liceele cu şi fără blazonul de ... „colegiu“ ale municipiului Piteşti, veniţi din proprie iniţiativa să vorbească despre un Mircea Eliade descoperit de ei înşişi, ştiind că programa oficială mai mult îl ascunde. Apoi, altă veste încurajatoare, că nişte profesori, cu conştiinţa didactică, poa­te mai rebelă celor canonice, vor fi încurajat cercetarea tinerilor. Ne convingem imediat că evenimentul are tradiţie, fiind la a IX-a ediţie şi că atributul de... naţional es­te cu asupra de măsură acoperit, deşi un izvor de împrospătare nu are nevoie, neapărat, de etichete. Personalităţile prezen­te, conform cu programul - uneori se în­tîmplă să fie pe afiş pentru susţinerea celor fără nume...! - sînt oameni liberi şi vorbesc în numele adevărului personal, îndelung muncit şi adeverit prin neostoită adîncire şi continuă lărgire a orizonturilor. Sînt cunoscuţi prin opera lor de originalitate incontestabilă, prin atitudinea lor neaservită vreunei oprelişti instituţionale, ci propriei conştiinţe. Mihail Diaconescu, Con­stantin Dulcan, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Florea Firan, Florentin Popescu, Florentina Dobro­geanu, Ştefan Stăi­culescu, Simona Galatchi, Lucian Costache au fost acolo în sala aceea plină să vestească tinerilor că geniile românilor, recunoscute în universalitate: Eminescu, Brâncuşi, Eliade, sînt prea puţin cunoscute şi prea nemeritat marginalizate, din motive obscure, amînîndu-le scoaterea din ascundere.
Organizatorii sînt modeşti şi eficienţi. Au înţeles că importante sînt mesajele, modalitatea de transmitere şi mai ales recepţionarea lor pe înţelesul unui public pregătit să le discearnă cu propria capacitate de înţelegere. Asociaţia Culturală „Prietenii lui Eliade“, prin Monica Maria Vîlceanu şi Gabriela Georgescu, a demonstrat subtil că ştie să înmulţească... prietenii lui Eliade. A organizat în parteneriat cu biblioteca publică evenimentul - în calitate de gazdă, fiind prezent directorul instituţiei: Octavian Sachelarie - a invitat acolo Inspectoratul Şcolar (Cristina Cergan) şi a antrenat la eveniment... prietenii, între care ne-am regăsit, din vecinătate, vîlcenii şi cei din curtea... cea domnească a Argeşului. Se cade să remarcăm aici pe George Pă­un, care va fi aflat - iată o nouă bună vestire! - că numele îi va fi fost ales, în semn de înalta preţuire, nu academicianului, cît informaticianului de prestigiu mondial, să poarte noroc Laboratorului de informatică al Colegiului Naţional I.C.Brătianu. Fiind între noi, prietenii lui Eliade, am început apoi... mărturisirile.
Cînd este vorba despre o anumită perioadă şi despre anumite personalităţi, există o anume primejdie a mărturisirii. Ne atrage atenţia asupra acestui lu­cru Nicolae Steinhardt şi faptul că între mărturisire şi apariţia cărţii au trecut ceva ani. Mărturiile de prin 1984 - 1988 au văzut lumina tiparului abia prin 1993 (Primejdia mărturisirii - convorbiri cu Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1993). Dar astăzi, aici, de Bunavestire, nu prea pot fi oprite sentinţele tăioase să se poată însămînţa: netemere de lucrurile incomode. Temele anunţate sunt cuprinzătoare. Cer lărgirea timpului de expunere. Pe lîngă cele scrise apar parantezele să semnifice momentul. Tinerii trebuie să afle şi altceva, mai puţin canonic. Interesul creşte şi liniştea din sală îl arată. Eliberarea din chingile autocenzurilor, că între cei ce ştiu şi tac complice taină se face, necesar, pentru a scurta... o cale nou-veniţilor. Se scot, dintr-o casetă prea păzită de prejudecăţi, fără temeri absurde, lucruri care interesează. Le rostesc oameni cu virtutea majoră a curajului, cum îl va fi constatat autoexilatul de la Rohia pe Sergiu Al-George în libertatea lui de-a spu­ne lucruri primejdioase într-o lume ostilă. Musceleanul Mihail Diaconescu începe şi îşi încheie „lecţia“ (sublinierea relaţiei: mitic-etic-istoric!), despre conceptualizarea mitului în opera lui Mircea Eliade, în nota acestei virtuţi. Constantin Dulcan, cel conştient de... inteligenţă materiei, se bucură de prezenţa tinerilor - marea reuşită a Simpozionului, deschis chiar de ei printr-o frumoasă prezentare modernă! - apoi foarte structurat, ne alungă temerea de... moarte prin expunerea despre Simbolul morţii iniţiatice. Încheie cu îndemnul adresat tinerilor să-l înţeleagă pe Eliade, studiindu-i o­pera şi preluînd cu atenţie din spusele altora, despre un om genial, care va fi suscitat şi multă invidie. (Lucru constatat şi de Eugen Simion în cartea sa: Mircea E­liade/Nodurile şi semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, în ediţia a II-a; prima, în 1995!). Se va fi vorbit acolo despre dificultatea găsirii lucrărilor lui Eliade, din cauza acaparării drep­­turilor de autor de către o editura, mai agresivă în apărarea drepturilor sale în economia de piaţă, făînd grave deservicii memoriei autorilor cărora le valorifică drepturile... Lăsaţi tinerii să vină către adevărul unor genii ale acestui pămînt, fără piedicile artificiale ale arginţilor blestemaţi, cu care băgaţi în debarale cadavrele celor robiţi să vă servească! Ne potopeşte, aşa... din Milano, marcat de veacuri cu izbîndă celebrului Edict, din 313, de recunoaştere a creştinilor în împărăţia Romei.  

   Mihai Sporiş


Vizualizari: 4276

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics








































Zi record

Vineri, 23.11.2018

--- 4.141 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Flag Counter


PRchecker.info