Curierul Zilei - Sfinţii Constantin şi Elena şi Înălţarea Domnului
PRIMA PAGINA
 

*** Trivale Fest la Piteşti      *** Gabriel Cazan şi-a lansat noua carte      *** Primarul vine la muncă pe bicicletă      *** A crescut producţia la Dacia      *** 260 de vehicule, pentru pompierii români      *** „Misiune îndeplinită!”     *** Chinezi prinşi muncind la negru     *** Agresor sexual, în arest la domiciliu     *** S-a aruncat de la etajul V     *** Bătut de un poliţist pe motocicletă     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** „Mergem să cîştigăm la Timişoara!“     *** Chindia - CFR, la Mioveni, în Cupă     *** România a urcat pe locul 27     *** Între 30 şi 90 lei biletele la meciul cu Serbia     *** Bishop a ajuns la Piteşti     *** Doar 4 partide vor fi televizate!     *** Victoria îi urcă pe podium!     *** Negocieri cu doi jucători     *** Năstăsie: „Mergem la Bacău să cîştigăm“    

 
Sfinţii Constantin şi Elena şi Înălţarea Domnului Imprimare E-mail
(2 voturi)
joi, 21 mai 2015

Dublă mare sărbătoare, astăzi, pentru creştini:

Sfinţii Constantin şi Elena şi Înălţarea Domnului

 

 Pentru creştini, astăzi este o dublă mare sărbă­toare: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, părinţii spirituali ai Piteştiului, şi Înălţarea Domnului. De asemenea, este marcată şi Ziua Eroilor. Azi este ultima zi din acest an cînd se mai ciocnesc şi mănîncă ouă roşii, spunîndu-se Hristos S-a Înălţat! şi se răspunde Adevărat S-a Înălţat!

Constantin cel Mare s-a născut în orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxenţiu şi a lui Liciniu. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379 - 395).

Protectorii creştinismului

După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răs­tignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu). Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde, după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin, a reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos şi a zidit Biserica Sfîntului Mormînt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri. Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis („constant“, „ferm“). Elena - Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torţă“, „făclie“, dar şi „foc sacru“, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele („lu­mina arzătoare a soarelui“).

Ispasul, o zi de reconciliere

La 40 de zile de la Învierea Domnului, creştinii sărbătoresc Înă­l­­ţarea Mîntuitorului Iisus la ceruri, un important eveniment din viaţa sa pămînteană. În acea zi, Iisus cel În­viat li s-a arătat din nou „în trup” ucenicilor şi Maicii Sale. I-a luat pe toţi în afara Ierusalimului, I-a condus pe Muntele Măslinilor şi Le-a spus că vor fi „îmbrăcaţi cu putere de Sus“. Cu acest prilej, Iisus  a anticipat, cu 10 zile înainte, Sărbătoarea Pogorîrii Duhului Sfânt asupra ucenicilor. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ispas, un cuvînt de provenienţă latină (Spasiteli), care în traducere înseamnă  (Mîntuitorul). Legenda spu­ne că Ispas a fost un martor ocular la Înălţarea Domnului, alături de Apostoli. El era un om bun şi vesel şi, de aceea, la praznicul Înălţării Domnului este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul: să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Totodată, sărbătoarea Înălţării este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii în comunitatea în care au domnit resentimentele. În familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă.  În tradiţia popu­lară, gospodarii trebuie să împodobească ferestrele casei cu frunze de leuştean, o plantă cu rol protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului. Tot în această zi, pentru farmacia casei, se culeg  florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare). Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sînt culese în ziua marelui praznic.

Iulia Ivănoiu


Vizualizari: 3296

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info