Curierul Zilei - Salut tinereţea bătrînului oraş
PRIMA PAGINA

*** Vor bani să îşi crească copiii      *** Proiect de cercetare nucleară la ICN      *** 800 de locuri de muncă în Spania      *** PASTILA de UMOR      *** Pregătiri pentru Festivalul Zavaidoc     *** „Moromeţii 2”, la Cinema „Bucureşti”     *** Filmele săptămînii 16-22 noiembrie     *** Braconierii au lăsat maşina şi-au fugit     *** Beat turtă, a căzut în canal      *** S-a oprit cu maşina într-un pod     *** Scandalagiii din Valea Măcelarului, condamnaţi     *** Înlocuiţi carnea cu fasole      *** Copiii cu păduchi la Grădiniţa „Sfînta Maria”     *** Amenzi drastice pentru şoferi      *** 30 lei biletul la meciul cu americanii     *** Liga Naţiunilor     *** După puncte la Timişoara!     *** Naţionala de tineret a SUA vine la Piteşti!     *** Voleibalistele junioare joacă la Braşov      *** Argint pentru Alexandra Olteanu la Braşov     *** Karatiştii din Mioveni, în concurs la Buzău     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul şalăului cu peştişori vii    

 
Salut tinereţea bătrînului oraş Imprimare E-mail
(3 voturi)
sâmbătă, 23 mai 2015

Salut tinereţea bătrînului oraş

 

 Dacă ar coborî de pe soclul secolelor Io, Mircea Voievod, cum ar găsi aşe­za­rea pe care-a vîrît-o în istorie la 1388? Ar fi fost întîmpinat pe prag cu flori, cu fanfare, cu paşnice defilări, cu înflo­rate cuvîntări, cu jocuri şi cîn­tări, ca la nunţi şi la botezuri, cu spec­tacole, cu întreceri sportive şi stimulări, cu pogoane de reportaje şi poze în ziare, cu slujbe în biserici şi în pieţe pu­bli­ce. Cu Noaptea albă a muzeelor, cu Dansul florilor, Campio­natele naţio­na­le uni­ver­sitare de atle­tism, concerte la Filar­mo­nica, Tîr­gul radioamatorilor, Cupa mu­ni­­cipiului la înot, Crosul muni­cipiului Piteşti, ex­po­ziţii de pictură, lupte, miss Piteşti, Împăraţii Constan­tin şi Ele­na, role şi trotinete, desene pe asfalt....

Dar ce este dincolo de toate acestea? Hai să tragem cortina!

ORAŞUL TÎNĂR ŞI FRUMOS

Existenţa Piteştilor nu începe cu hronicul lui Mircea Vo­dă de la 20 mai 1388, care nu face altceva decît să-i dovedească identitatea. Rădăcinile aşezării sînt adînc înfipte în istoria ţării, poate chiar mai înainte de întemeiere, de pe vre­­mea obştilor încropite în mi­leniul de după cucerirea Daciei.
Azi avem în faţa ochilor un oraş modern, care în aspectul urban şi-a cam pierdut din amprenta levantină de la străzile asfaltate, canalizări, aducţiuni de apă, electricitate, pieţe publice pavate, trotuare dalate, fîntîni arteziene, autobuze silenţioase şi confortabile, comerţ stradal, magazine, res­ta­­urante, hoteluri, localuri de ma­saj erotic, artificii, retrageri cu torţe, biserici, lupanale, păcănele... Ima­ginea turistică, un oraş tînăr, viguros, frumos, cu un viitor strălucit.

ORAŞUL SUSPICIUNILOR

Ne roade boala bănuielilor. Ne suspectăm unii pe alţii. Toţi pe toţi. Nu ştii pe care să pui mîna şi să spui: „Iată omul cinstit!“. Oricum, poţi să fii dezamăgit. Mă pregăteam, de pildă, să iau un interviu omului de afaceri Gheorghe Văsîi. După ştiinţa mea, de pînă atunci, bărbat care pornea în şantier, unde căra cărămizi cu spinarea pe schele, ajuns să întemeieze un adevărat conglomerat comercial şi industrial, era deci un exemplu de competenţă. Dar pînă să sosesc eu la el, a intrat în anchetă. Şi mi s-a mai întîmplat şi cu alţi inşi pe care-i ştiam oameni de onoare. Mă tem de aici înainte să nu greşesc. Şi se tem şi ei de mine...

ORAŞUL PERFORMATORILOR

De-aş putea să-i convoc la un colocviu pe toţi piteştenii performanţi, risipiţi prin ţară şi prin lume, savanţi, specialişti, academicieni, universitari, cercetători, doctori în ştiinţă şi în medicină, ingineri, actori, artişti, scriitori, gazetari, sportivi, oameni de afaceri şi oameni politici, n-aş găsi o sală în care să aibă loc. Poate numai pe un stadion. În pămîntul, în apa, în aerul de aici, în arborele genealogic al colectivităţii plutesc germenii ideilor geniale. Gîndiţi-vă numai la elevii din Piteşti cu premii de excelenţă în olimpiade internaţionale!
Din păcate, mulţi rămîn anonimi. Sărăcia, lipsa interesului, sistemul îi ţin în subdezvoltare.
Performant este oraşul meu şi în date culturale. Muzeul de Istorie şi Ecologie, unic în a­ceastă parte a continentului, Biblioteca Judeţeană, Muzeul în Natură de Viticultură şi Pomicultură, Filarmonica, Centrul Cultural, cu revistele Argeş, Cafeneaua Literară şi Restituiri, Casa de Cultură a Sindicatelor, edituri, cărţi tipărite, spectacole de teatru.
Nu e totul pierdut!...

ORAŞUL CU ACNEE

Ca pe un obraz de adolescent, plin de coşuri, pe toate străzile, în cartiere şi în bălăriile de la periferie, construcţii fără nici o noimă, care de care mai deocheate, fără să ţină seama de nici un fel de norme de sistematizare. Şi nu e ceva trecător. Casele cu turle, vilele, castelele, în stil oriental, parizian, spaniol, scandinav, sau imaginar, nu se vindecă niciodată, precum acneea cu pomezi. Obrazul oraşului va rămîne decenii întregi cu aceste furuncule. Iar acestei iniţiative particulare necontrolate i se adaugă, zi de zi, cosmetizarea edilitară şi oficială. Borduri, dale, pavele - perforate şi neperforate - copaci smulşi din rădăcini, iarbă înăbuşită sub scuturi de prefabricate, bănci mastodont din fier armat....

ORAŞUL ÎN RUINĂ

Înainte de tranziţie, se putea vorbi, pe bună dreptate, de un oraş prosper. Dar ce a mai rămas din el? A dispărut ca flota din Marea Neagră Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc, unul dintre cele mai moderne din sud-estul european. În paragină, marile întreprinderi, cu export în toată lumea: Textila Găvana, Argeşeana, Cen­trul de Prelucrare a Lemnului, fabrica de încălţăminte... La a­ceastă dată, se stinge focul şi se taie instalaţiile de la Arpechim - o altă mare şi modernă capacitate de producţie înfiinţată în anii comunismului, prin înfometarea noastră, şi vîndută în capitalism pe preţuri mai de nimic, odată cu tot petrolul ţării, unei firme austriece, cu comisioane necunoscute. Zeci de mii de cetăţeni rămîn fără loc de muncă, sărăcia roade urbea pe dinăuntru ca igrasia în monumentele istorice. Nu mai sînt locuri în spitale şi în cimitire....

ORAŞUL PRIMARILOR POTENŢIALI

După cîte ştiu eu, nu s-a mai întîmplat vreodată ca oraşul să-şi serbeze aniversarea fără primar sau cu primarul pus în situaţia de a nu-şi putea exercita misiunea. Nu am vederea să-l judec de aici pe domnul Tudor Pendiuc. Există o justiţie pe pămînt. Şi una Divină! Mă rezum, deocamdată, să constat cum sînt destui alţii care să îi rîvnească locul. Să se îmbrîncească pen­tru a ajunge în fotoliu. Nu pot să mă pronunţ care merită mai mult. Mă tem însă că va fi impus prin jocuri de culise. Că va reuşi să-l înfigă în funcţie de listele de partide. Cel care ar avea în primul rînd interese proprii şi de grup. Cel pentru care oraşul n-ar fi decît o moşie pe care s-o dijmuiască. Vaca lui de muls. Oraşul nostru merită cu adevărat un om care să se pună în slujba lui şi să fie priceput!

ORAŞUL CU VAMPIRI

Nu la Piteşti se află Castelul din Carpaţi ţîşnit din imaginaţia lui Jules Verne. Nici Cas­telul de la Bran, nici de cel de la Hunedoara. Nu la Piteşti s-a născut Dracula. Aici s-ar potrivi mai degrabă „O noapte furtunoasă“ în care vampirii sug sîngele poporului.

Licitaţii trucate, contracte viciate, afaceri secrete, şi cîte şi mai cîte cunoscute şi necunoscute, au golit de seva venele şi arterele oraşului. În noap­tea ignoranţei noas­tre, îşi fac jocurile vampirii. Şi nu se mai satură. Şi nu se mulţumesc cu cît au acumulat. Vor mai mult, din ce în ce mai mult. Pînă îşi pierd simţul de prudenţă. De siguranţă. Chiar dac-ar fi să plesneas­că... Pî­nă şi Pădurea Trivale, de protecţie a oraşului, în ca­re nu e­­ra voie să se facă de­cît tăieri de igienizare, niciodată alt­cui­va decît a statului, se duce pe Apa Sîmbetei.
În locul copacilor seculari, răsar vile şi palate pe proprietăţi re­­­tro­cedate, vîndute şi revîndute. Pînă acolo încît se­­diul filialei RomSilva se învecinează cu proprietatea statului Israel.

DOAMNA DE LA PRIMĂRIE

S-au succedat, de-aici, nenumăraţi primari. Unii mai buni, alţii mai de nimic, nu au lipsit nici cei dăunători. Unii au lăsat urme adînci, cum a fost cel ca­re a făcut un adevărat parc den­­drologic din Pădurea Trivale, încă dinaintea Primului Răz­boi Mondial, croind alei, plantînd tei, castani, pini, molizi... Pomi fructiferi precum corn, cireşi, meri şi peri sădiţi în flora spontană, arbori şi arbuşti exotici de la pomul rar şi sfinţit, „Lacrimă Christi“. Alt primar, ca­re a continuat lucrările de a­menajare după ultimul război. Şi cel care a-mpodobit străzile cu trandafiri, cu tei, castani, ron­duri de flori şi fîntîni ţişnitoare, a creat jocuri de copii şi a inundat cartierele insipide cu spaţii verzi. Şi încă, şi încă. Dar s-ar putea numără pe degete. Despre cei mai mulţi s-ar putea spune că au trecut pe la primărie ca gîsca prin apă sau valiza prin gară, dacă nu s-ar fi încovoiat sub povara averilor strîn­se ilicit.
Însă, buni sau răi, nu au fost decît bărbaţi.
Mi-aş dori o doamnă la primă­rie. O femeie-primar. Care, cu luciditate, delicateţe şi pricepere, să panseze rănile oraşului mulsicat, muşcat, însîngerat. Să-i redea puterea. Să-i revigo­reze tinereţea.
Nu se poate ca, printre atîtea sute de femei cîte are oraşul, să nu se găsească măcar una ca­re să-i întreacă pe toţi primarii care au trecut pe aici. Devotată, cinstită, competenţă şi cu ambiţie. Care să fie de-a locului. Să fi învăţat pe băncile unei şcoli din urbe, să-şi fi botezat şi crescut copiii pe această vatră. Am încredere într-o asemenea doamnă. Măcar nu îşi va lăsa cu burta la gură secretara…

                         MARIN IONIŢĂ


Vizualizari: 3138

Comentarii (2)
Scris de Mihaela in 23-05-2015 12:23 - Vizitator
 
 
Un articol frumos ! Felicitari !
 
Scris de cassyo in 23-05-2015 06:42 - Vizitator
 
 
Daca tot ati pomenit de primarii de acum un secol , cred ca n=ar strica sa incercati sa aflati si publicati cate ceva despre realizarile lor. Am o carte postala cu parcul Trivale, cu banci, alei si foisoare amenajate. Este din 1907. 
Daca acum nu prea mai avem cu ce ne mandri, macar sa traim din amintiri !
 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info