Curierul Zilei - Poetul cu patria în glas
PRIMA PAGINA

*** Costul locului de la masa bogaţilor     *** Campanie de informare şi concurs în Şcolile din Mioveni      *** Cartofii şi utilităţile s-au scumpit!     *** PASTILA de UMOR      *** Mai puţine naşteri decît decese     *** Maşini multe, vînzări rare, în tîrgul auto     *** Pregătiţi-vă de Black Friday!     *** Ursul l-a muşcat de cap     *** Ameninţa că se aruncă de pe pasaj     *** Spărgătorii de la Orange Shop, rămîn în arest      *** Furau din maşini, locuinţe, societăţi...     *** Costache a fost achitat     *** Accident, cu trei răniţi şi trei maşini     *** O piteşteancă, campioană mondială     *** Învinşi greu de olteni!     *** Florin Nini: „Nu am fost constanţi”     *** Todorov: „Formăm o echipă unită“nbsp;    *** Stupu şi Ankomah, doar spectatori la Piteşti!     *** Liga 1 - Etapa 13     *** Victorii şi medalii la oină, handbal, volei şi karate     *** Gazdele, victorii pe linie    

 
Poetul cu patria în glas Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 22 august 2015

Poetul cu patria în glas

 

 „Cine eşti dumneata, domnule Vărăşcanu?”Răspunsul îl găsesc într-un vers din ultima sa carte tipărită, intitulată „Lecţia de istorie“: „Copac eu sînt, ce scriu pe cer poeme!“.

Cunoscutul scriitor Ion Lică Vulpeşti, care i-a fost şi coleg de cancelarie la Colegiul Naţional Zinca Golescu, face prezentările: Sub modestia prea multă a lui Constantin Vărăş­canu se ascunde un poet de marcă. Un poet demn de invidiat pentru că el a avut norocul să topească istoria în talent. O istorie glorioasă de fapte şi vitejii, trecută prin filtrul său poetic, devine poezie patriotică... Uneori, poezia devine pictură...
Iar poeta Denisa Popescu remar­că: Profesorul Constantin Vărăşcanu numără, şi de această dată, într-o notă personală, bătăile de inimă ale Istoriei care trece. Liric în felul în care cei vechi îşi tălmăceau trăirile, plin de candoare, dar şi de fervoare, poetul ridică, deasupra compatrioţilor, glasul mare, glasul cu putere ziditoare al celui care ştie cărui dat îi aparţine, cărei faceri omeneşti, cărei alcătuiri de simţuri, de minerale de apă şi de ursită.

Ca să adauge: Pămîntul românesc, brăzdat de bătăliile înverşunate ale supravieţuirii într-o iden­titate sfîntă pentru poet, cu strălucire de blazon, este personajul central, care traversează volumul, pa­gină cu pagină. Constantin Vărăşcanu este unul dintre ultimii patrioţi aristocraţi. Mîndria lui, statura dreap­tă, fruntea inspirată, se ghicesc imediat ce poeme îşi primesc zicerea. Imn, odă, rugăciune în genunchi, acesta este Constantin Vărăşcanu. Iar cei ce îl cunosc pot depune mărturie că starea de imn, de odă, de rugăciune este condiţia sa cotidiană.
Şi încheie: „Lecţia de istorie, predată pătimaş de profesorul poet patriot Constantin Vărăşcanu, curge ca o respiraţie nesfîrşită. Catedra irumpe, sala de clasa se luminează, unul se cutremură în toţi, toţi devin unul“.
În fine, subsemnatul apreciază la rîndul său: „Poetul Constantin Vărăşcanu, profesor de Istorie la Colegiul Naţional I.C. Brătianu, unde a fost şi elev, este singurul poet de pe aici şi printre puţinii din ţară care, la ora aceasta, mai scrie poezie patriotică. Nu întîmplător, creaţia lui a fost bine primită de critica literară şi încununată cu mai multe premii la concursuri de creaţie literară din Craiova, Tîrgovişte, Tîrgu Jiu, Rîmnicu Vîlcea, Deva, Sebeş - Albă, Piteşti, Bucureşti etc.“.
Poetul Constantin Vărăşcanu şi-a început activi-tatea literară la revista „Junimea“ a Colegiului Naţional I.C. Brătianu şi a continuat-o la revista Athenaeum de la Facultatea de Filologie Istorie din Tîrgu Mureş, apoi la Cenaclul Literar Liviu Rebreanu din Piteşti. A devenit profesor de Istorie şi este vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice - Filiala Argeş, membru al Ligii Scriitorilor, al Clubului de Istorie Armand Călinescu, al Clubului Enciclopedistilor Argeşeni, redactor şef al revistei „Argeş - Cultul Eroilor“, secretar general de redacţie al Revistei „Carpatica Literar - Artistică“ şi consilier ştiinţific al Revistei „Restituiri“. Este prezent la numeroase manifestări culturale la nivel local şi naţional, fiind remarcat în diverse publicaţii ştiinţifice şi artistice.

 

Iată aşadar POEMELE VĂRĂŞCANULUI:

 

Zimbrii Moldovei

    Istoricului Nichita Adăniloaie

Zimbrii Moldovei cu ochi de stele...
Prin ei trecutul se odihneşte-n noi,
Ne învîrtim prin erele rebele,
Urcînd tăcerea lor în mari eroi.

Luminile răzbat prin veacuri mute,
Prin codrii nepătrunşi şi fioroşi,
Se opresc izvoarele ca să asculte
Glasul copitelor prin nori umbroşi.

Au rătăcit o vreme peste moarte,
Dar s-au întors în steme şi în munţi,
E plin trecutul în oricare parte
De ale lor nemuritoare frunţi.

Piatră de hotar

Iată ceru-ntors în ape,
În palatul de cleştar,
Zimbrii vin să se adape,
Lîngă piatră de hotar.

Mi-au mutat pietrele sfinte
Zimbrii mei se miră iar,
De potecile din minte
Şi clipesc cu ochi de jar.

Zimbrii beau, dar în tăcere,
Privesc soarele-n cleştar
Şi visează evi de miere
Lîngă piatră de hotar.

Vor să ia în coarne apă,
S-o mute pe-o altă apă,
Care-a fost şi nu mai este
Lîngă sfînta ţării piatră.

Voroneţ

Vazduhu-i plin de aripi, flori de in,
Curge prin noi un cer etern, divin;

Ades pe pietre sfinte ne jertfim,
Al sîngelui albastru serafim;

Moldovei noastre ne voroneţim,
Ca veşniciei... să împărăţim;

Albastrul se întoarce în izvoare,
Şi noi îi bem eternul din ulcioare;

Limba română bate veac de veac,
Iluminînd cu astrii pe Feleac.

Ea este clopotul cu largi altare,
În neamul nostru, coborît din soare.

Ţară, în cuvînt

Coboară ţara în viori
Şi urcă-n orgile de vînt,
Împodobită-n strai de flori,
Coboară ţara în cuvînt.

Cuvîntu-aşteaptă sub zăpezi,
Plăpînda soarelui sclipire,
Trece prin albele livezi,
Intrînd în patria-rostire.

Acesta este, pe cît se poate omeneşte prevedea, poetul cu patria în glas, la ceas de vremuri, prin condei, încă de tot neapuse. Vivat, crescat, floreas!

 Marin Ioniţă


Vizualizari: 2167

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 16.10.2018

--- 3.988 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info