Curierul Zilei - Cînd ia planeta apă
PRIMA PAGINA
 

*** 642 de locuri de muncă în Argeş     *** Investiţie importantă în amenajarea unui pîrîu     *** Tîrg de adopţii de cîini la Mioveni      *** „Jake şi femeile lui”      *** „Coşmarul Vraciului“      *** Muzică şi sport în faţa Primăriei Piteşti     *** Filmele săptămînii 21 - 27 septembrie      *** Dispărutul era spînzurat!      *** Omorît de un BMW     *** Doi şoferi răniţi grav, la Moşoaia!     *** Spărgătorii şi tăinuitorul, colegi de celulă     *** Pod reabilitat,după turnarea asfaltului!     *** Şapte oi omorîte şi şase stupi distruşi de urs     *** Ministrul Fifor, „no comment” despre tragedia de la Valea Urdii     *** Vor victoria în Moldova      *** Europa League, Etapa 1     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul carasului pe Dunăre     *** După puncte, la Timişoara     *** Atletic Bradu şi Unirea Bascov joacă astăzi în campionat     *** 80 de piloţi la Trofeul Câmpulung!     *** Fotbal la TV în week-end    

 
Cînd ia planeta apă Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 19 septembrie 2015

Cînd ia planeta apă

 

 Cei din vechime credeau că Pămîntul e un disc care pluteşte pe ape. De-am fi rămas la acelaşi nivel de cunoştinţe, am avea o explicaţie despre ce se întîmplă cu lumea asta nebună. Am crede că s-a înclinat tipsia planetei pe o parte . Atît de mult încît se dezrădăcinează populaţiile şi alunecă ca pe un tobogan spre coasta care ia apă.

Niciodată nu a mai existat un exod atît de dement în istoria omenirii. În mileniul migraţiilor, populaţiile se deplasau tot spre Apus, dar oricît de sălbatic le era felul, aveau totuşi un pic de organizare, chiar de tip militar. Se deplasau în cete, în grupuri, în triburi, cu căpetenii la comandă. De data asta curg la vale ca apele ieşite din matcă. Ca turmele în care fiecare vieţuitoare aleargă pe cont propriu, asumîndu-şi toate riscurile. Nu sînt uniţi decît prin îmbulzeală. Trec pe ape necunoscute, cu pericolul de a fi înghiţiţi de valuri, prin ploi, prin furtuni, pe drumuri necunoscute, peste hotare de ţări păzite, prin garduri de sârmă ghimpată, peste fîşii de graniţă, pe căi ferate, pe cărări neumblate, înghesuiţi în camioane unde pot să moară sufocaţi, fără apă, fără mîncare, prin locuri în care sunt vîrîţi ca în oboare, la mila locuitorilor şi în dispreţul lor, primiţi, suspectaţi, alungaţi… Explicaţiile răsar cu zecile. Ca să le aşezăm cumva în ordine cronologică, seria ar începe cam aşa:  „La început a fost fanatismul religios, din care au izvorît dictaturile. Acolo în Orientul aflat mereu în fierbere. Aflat în colaborare cu interesul Occidentului pentru petrol. Şicane, conflicte, netoleranţe, răscoale, lupte pentru putere, războaie, cotropiri de teritorii, răsturnări de situaţii, masacre în masă, oameni  cu trupurile amputate de vii, împuşcaţi în stradă, decapitaţi, răpiţi, sechestraţi. Occidentul a fost mereu prezent. El a creat Al Qaida, el a îndemnat şi a sprijinit „primăverile“ de tot felul. Nimeni nu s-a aşteptat la rezultatul la care s-a ajuns. Şi iată că vine Orientul încoace, fără răgaz, fără popas, fără bariere.

Marea întrebare este: „Ce e de facut?“. Se caută soluţia, nu e de găsit. Se crede că rezolvarea ar fi în neutralizarea şi chiar anularea fantomei statului terorist. Ca în terenul eliberat să se întoarcă cei care au migrat. Dar cine să o facă? Să moară soldaţii americani sau europeni într-un asemenea razboi. Nu poti să nu te întrebi de ce aceşti bărbaţi, unii tineri şi destul de valizi au pornit la întîmplare în lume, în loc să-şi apere casa şi ţara? Cine s-o facă pentru ei? Şi ce siguranţă avem că se vor întoarce de unde au plecat? La data aceasta nu au decît un gînd: să se ducă şi să se tot ducă şi să se stabilească în ţările  bogate. Care să-i cazeze, să-i hrănească, să le dea locuri de muncă, să-i încetăţenească? Două religii care nu s-au împăcat niciodată definitiv, două civilizaţii diametral opuse. Şi de unde să ştim că printre ei nu se află şi terorişti? Avertismentul l-avem de la Charlie Hebdo şi din alte părţi. Şi mai e posibil ca să înceapă lupte între ei, între shiiţi şi suniţi, care nu şi-au lăsat năravurile acasă?
Şi cetăţenii ţărilor găzduitoare vor putea şi vor fi dispuşi să dea o parte din veniturile lor pentru cei nepoftiţi? Şi ce se va alege din acest amestec de populaţii, dacă chiar vor putea să fuzioneze vreodată? Sau vor trăi în lumi paralele pe acelaşi teritoriu?
Asemenea masive şi necontrolate deplasări nu s-au mai văzut de pe vremea cînd grupurile negroide din Africa, unde ar fi apărut primul om din neamul maimuţelor, s-a pornit în toate zările să cucerească Pămîntul. Dar în calea lor nu mai existau alţi oameni.
Acum sînt în Europa aşezări străvechi cu tradiţii milenare, au făcut faţă hunilor, avarilor, gepizilor din Răsărit şi maurilor din  Sud. Ce se va întîmpla în viitorul apropiat , mai îndepărtat? Situaţia este dramatică. Nu pot fi lăsaţi pradă intemperiilor, bolilor, lipsurilor de tot felul, civilizaţia, morala şi firea noastră umană ne obligă să-i ocrotim, să le oferim o şansă! Dar care este capacitatea noastră? Vin, mereu, valuri după valuri, dar unde să mai încapă? Pînă şi Germania, pînă mai ieri foarte primitoare, care aştepta cu porţile deschise, anunţă că îşi va închide graniţele. Repartizarea obligatorie de către UE pe ţări a refugiaţilor şi a emigranţilor (se foloseşte toată gama de denumiri) nu este bine primită. Îi impui României şase mii de persoane, de toate vîrstele, cînd ea are capacitatea maximă de o mie opt sute. Unde să-i vîri ? Cineva a avansat ideea cazării în cămine studenţeşti. Dar nu s-a văzut că nici pentru studenţi nu sînt locuri suficiente în aceste asezăminte? Că la început de an şcolar, ei umblă bezmetici pe străzi să-şi găsească gazde  care sînt din ce în ce mai scumpe. Şi nu se stie că asistenţa medicală costă mult, că nu ne ajung banii nici pentru bolnavii de cancer? Că în spitale stau şi cîte doi bolnavi într-un pat? Că sînt şcoli care funcţionează fără autorizaţii sanitare? Că avem cel mai mare procent de analfabeţi din Europa? Şi cîte alte vulnerabilităţi!
 Primiţi emigranţi români! Poruncă de la Înalta Poartă! Puteţi, nu puteţi, nu contează! Mai bine aţi fi lăsaţi să participaţi cu cît puteţi din mila voastră, că nu sînteţi atît de cîinoşi ca să lăsaţi nişe oameni cu copii, bătrîni, femei, bărbaţi să moară sub ochii voştri!
Oricum, soluţia finală nu poate nimeni să o zărească în această lume care şi-a ieşit din ţîţîni!

  Marin Ioniţă




Vizualizari: 2608

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info