Curierul Zilei - Semnificaţie - cîntece recuperate
PRIMA PAGINA

*** Peste un milion de contribuabili, în Spaţiul Privat Virtual     *** ️21 de persoane munceau la negru      *** Gunoiul trebuie pus în saci diferiţi!      *** Euro creşte la sfîrşit de săptămînă     *** Pompier argeşean, campion naţional     *** Jandarmi în acţiune pe durata slujbelor religioase    *** 12 proxeneţi reţinuţi    *** Percheziţii la hoţii din Miceşti    *** Le-a dispărut fata de acasă    *** A zburat prin aer cu maşina şi a scăpat nevătămat!     *** Momitoarele grele, ideale pe ape curgătoare     *** Monturi de pescuit la crap în Delta Dunării     *** Misiune grea în Capitală     *** Cupa Lalelelor, la Bazinul Olimpic     *** Fotbal la TV în week-end     *** Barajul de promovare în iunie     *** Bilete online la meciurile din Norvegia şi Malta     *** Putere, flexibilitate şi reguli!    *** Sfinţii zilei     *** BlackBerry Messenger se desfiinţează în curînd    *** CIORBĂ RĂDĂUŢEANĂ    *** Evenimente 20 aprilie de-a lungul vremii    *** Aceşti români fantastici    *** „Fraţii Sisters“ şi „Minte-mă frumos în Centrul Vechi“    *** „Nepoţii lui Tănase“ vin la Piteşti     *** Liga Campionilor1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** 1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** Au rămas fără drujbe    *** Mîine este Paştele la catolici    *** Ortodocşii sărbătoresc Floriile    *** Tîrg de Florii la Cîmpulung   

 Publicitate pdf
Semnificaţie - cîntece recuperate Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 21 noiembrie 2015

Semnificaţie - cîntece recuperate

 

 Oraşul cîntă de cînd se ştie. Cînta şi pe vremea aceea de dinaintea naşterii unei formaţii corale permanente. În cîrciumi, la cumetrii, la botezuri, la nunţi, „Inter­naţiona­la“ la şedinţele de partid, cîntece de epocă la adunările de pionieri şi şoimi ai patriei, în cazărmi, în şcoli, în biserici, în familii, la ocazii, la petreceri, chiar şi pe stradă. Oraşul nu era nici mut, nici surd, nici absurd... Au existat mai multe încercări de coagulare a unor formaţii corale permanente pentru publicul larg. Timide şi efemere...  Dar cine să fie tînărul acesta care bate oraşul în lung şi în lat ca un om fără căpătîi? Care se strecoară în cîrciumi, în biserici, pe nesimţite, cu grijă să nu fie observat?

Care vine neinvitat la nunţi, la botezuri, chiar la parastase, pe la jumătatea secolului trecut? „Nu are nicio treabă, vagabond de tip nou!“. Nu-l ştie nimeni? Se găseşte cîte unul care-l recunoaşte şi nu ezită să dea informaţii.
Fochistul, instalatorul, băiatul bun la toate de la Palatul Culturii. Salariu puţintel, dar cinstit. Şi nu unul oarecare. Absolvent al Conservatorului din Bucureşti. I s-a propus postul de dirijor la mai multe formaţii muzicale de profesionişti şi de amatori. Dar el a venit la Piteşti cu ambiţia de a lua totul de la început. Şi pentru că nu a găsit aici un loc disponibil pentru aşa ceva, a acceptat alte meserii. Cazangiu la Palatul Culturii.

Şi s-a pornit să scormonească oraşul în căutarea de talente. Nu cu mobilizare de la autorităţi. Nu prin concurs. Nu din obligaţii. Îi asculta cu atenţie pe toţi cîţi cîntau în diferite împrejurări. La veselie, la întristare, la beţie. Unii s-au arătat interesaţi. Alţii au trebuit convinşi. Şi s-au adunat. Şi au repetat. Gratuit. Muncă suplimentară. Profesori, studenţi, muncitori, medici, avocaţi, preoţi, funcţionari, vînzători, meseriaşi... S-a ieşit pe scenă. Şi au cucerit lumea. Concerte. Festivaluri. Turnee. Concursuri. Distincţii. Decoraţii. Premii naţionale. Invitaţii peste hotare. Pe toate drumurile europene. În marile metropole ale lumii. Muzică din fondul folcloric. Clasică. Creaţie contemporană de toate genurile. Coruri pe multe voci. Cu instrumente. Lieduri, canţonete. Recitaluri. Ba pune în scenă chiar şi operete... Argeşeanul din Călineşti, tînăr dirijor de muzică, Emanuel Popescu, se dovedeşte un talent cu har divin.
 Şi soseşte timpul senectuţii. Vremea bunului rămas. Şi concertul de adio. Dar publicul, în extaz, nu acceptă să fie părăsit. Mai continuă un an sau doi. Dar o boală perfidă nu-i mai îngăduie răgaz...
Însă corala supravieţuieşte. Chiar dacă în tranziţie primeşte lovitura de moarte, lăsată în bătaia vîntului. Palatul Culturii se dispensează de ea. Rătăceşte din prag în prag de instituţie culturală şi e gata să se descompună. Dar coriştii nu renunţă. În cele din urmă, au găsit găzduire la Casă de Cultură a Sindicatelor. Unde şi-a refăcut rîndurile, şi sub bagheta unui talentat solist al coralei, discipol al dirijorului Emanuel Popescu, pe nume George Paraschivescu.
Din nou un triumf. Concerte la faţa locului, pe scenele din multe oraşe, concursuri, festivaluri naţionale şi internaţionale, distincţii, premii, diplome, decoraţii. Săli de concerte, teatre, catedrale. Italia, Spania, Bulgaria, Serbia, Rusia, Franţa, Ucraina şi multe alte ţări.
La concertul aniversar care a avut loc deunăzi la Teatrul Alexandru Davila din Piteşti, a fost mai mult decît o sărbătoare pentru toată comunitatea. Un moment memorial, care încununează întreaga istorie culturală a oraşului.

Marin Ioniţă

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 2258

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Luni, 18.03.2019

--- 3.802 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Flag Counter


PRchecker.info