Curierul Zilei - Pastorala de Crăciun
PRIMA PAGINA
 

*** Ce obligaţii au posesorii de case de marcat     *** 15 cîini şi-au găsit familie la Tîrgul de Adopţii      *** Se opreşte curentul în Piteşti!     *** PASTILA de UMOR      *** La ADLER PELZER GROUP distracţia a fost în floare     *** „Scurtcircuit“, semnalul de trezire la realitate!     *** Răcire accentuată a vremii     *** Protest la Spitalul Penitenciar Mioveni     *** Şi-au ciocnit maşinile la „Păsărica”     *** Condamnat pentru tăiere ilegală de arbori     *** L-a luat rîul din căruţă     *** De la dubiţă a luat foc gospodăria     *** Fost bar, incendiat de aurolaci     *** Condamnat pentru fals în înscrisuri     *** Miercuri în Cupă, sîmbătă cu U Cluj     *** Liga 1 - Etapa 9     *** 16 jucători pe lista preliminară     *** „Nu meritam să pierdem acest meci!“     *** FC Argeş-Luceafărul, se joacă duminică     *** Snagovul, noul lider!     *** „N-a fost un joc spectaculos!“     *** Încep 16-imile Cupei     *** Fotbal, volei, handbal, oină şi tenis la Mioveni    

 
Pastorala de Crăciun Imprimare E-mail
(5 voturi)
joi, 24 decembrie 2015

Pastorala de Crăciun

 Cuvînt Pastoral la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos
Prin darul lui Dumnezeu Calinic Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului
Cuvînt Pastoral la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos

 

Preacucernici Părinţi, slujitori ai Sfintelor Altare, Preacuvios Cin Monahal, Dreptmăritori Creştini şi Creştine,  Iubitori ai Naşterii Domnului  nostru Iisus Hristos!

„Cu adevărat, mare este taina credinţei noastre; Domnul nostru Iisus Hristos S-a arătat pe pămînt în chip omenesc și S-a dovedit, prin Duhul Sfînt, că este Fiul lui Dumnezeu; S-a descoperit în fața îngerilor; neamurilor a fost propovăduit și lumea  a crezut în El; întru mărire El S-a înălţat“ (I Timotei 3, 16)
Cuvine-se cu adevărat, ca și anul acesta, de ziua Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, în frumuseţea acestei lumi văzute, să mulţumim Sfintei Treimi, cu recunoştinţă sfielnică, pentru binecuvîntarea revărsată asupra inimii şi sufletului nostru, cu daruri de sănătate și spor de zi cu zi, în ostenelile noastre nădăjduitoare.
Primul nostru cuvînt pe care trebuie să-l rostim, din bunătatea inimii este de a ridica laudă de recunoaştere pentru prezenţa lui Iisus Hristos în viaţa noastră, făcându-I loc în inima fiecăruia dintre noi, inimă, care trebuie să devină tronul lui Dumnezeu, unde El să rămînă pentru a ne ocroti viaţa şi a deveni una cu El, împreună casnici şi cetăţeni ai Împă­ră­ției Cerurilor.

Pentru a înlesni înţelegerea Taine­lor lui Dumne­zeu, privirile noas­tre se ri­di­că spre cerul ce­­rurilor, pentru a contempla şi a învăţa ştiinţa creaţiei: „Ce­­ru­rile spun slava lui Dumne­zeu şi în­tinderea lor ves­teş­te lu­cra­rea mîini­lor Lui... în ceruri El a întins soare­­lui un cort. Şi soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz; răsare la un capăt al cerurilor, şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui“.
La plinirea vremii, de Dumnezeu hotărîtă, din sînurile Sfintei Treimi, Iisus Hristos „coboară, cu bucuria unui viteaz“ şi se întrupează în sînul feciorelnic al Sfintei Maria:

„Ai devenit cea mai cinstită,
Între cetele îngereşti,
Mai înaltă şi sfîntă
Întru cele pămînteşti“.


Dacă la plămădirea Evei, strămoaşa noastră edenică, Dumnezeu, cu mînuţa Lui, a făcut prima operație chirurgi­cală, răsărind femeia din coasta bătrînului Adam, acum, din Eva cea Nouă, Fecioara Maria „cînd a venit plinirea vremii, Dumne­zeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege, ca să ne răscumpere pe noi, pentru ca să căpătăm înfierea“.
Acest act dumnezeiesc și omenesc ne îndeamnă, pe noi toţi, ca să avem gîndul acesta sfînt şi sfinţitor care era și în Iisus Hristos! Deci, mare poftire de a gîndi ca şi Iisus Hristos! Stare unică în istoria gîndirii universale! Bucurie negrăită şi de minuni făcătoare!
Care era gîndul lui Hristos? Ce anume îl îndemna pe Iisus Hristos, ca din Cerul Cerurilor, să gîndească pentru noi oamenii, zidirea lui Dumne­zeu? Iată ce gîndea Iisus Hristos: „El, măcar că avea chipul lui Dumne­zeu, totuşi n-a so­co­tit o ştirbire a fi întocmai ca Dumnezeu, ci S-a co­borît pe Sine Însuşi şi a luat chip de rob, făcîndu-se ase­menea oame­nilor. La înfăţi­şa­re a fost găsit ca un om, S-a sme­rit pe Sine şi S-a făcut ascultător pînă la moar­te, şi încă moarte pe cruce!“.

Dreptmăritori creştini şi creştine,

Iată măreţia gîndirii lui Iisus Hristos! Dar nu numai gîndirea Lui este bucuria gîndirii noastre, ci, mai mult, înfăptuirea gîndirii, întruparea ei în coborîrea pe scara feciorelnică a Mariei, Steaua Mării:        

„Cînd a fost Bunavestire,       
Dumnezeu a revărsat,
În sufletul tău
Lumina Harului necreat.
Prin Fiul, născut din Tatăl,
Mai înainte de toţi vecii,    
S-a aprins lumina-n lume,
De s-au minunat proorocii.

S-a uimit toată făptura,
Iar ritorii, bunăoară,
S-au mirat cum devii mamă,
Şi rămâi totuşi Fecioară!“.

Trecînd Iisus prin firea Fecioarei Maria, precum razele soarelui, străbătînd adîncurile Universului şi păstrîndu-i începuturile:
„De aceea, Fiul veşnic
Născut din sîngiuirile tale,
Te-a făcut după dreptate
Icoana măririi Sale!

Astfel te cinstesc proorocii,
Apostolii şi mucenicii
Te laudă pruncii-n leagăn,
Toţi copiii şi bunicii!

Ierarhi, preoţi cucernici
Şi călugări cuvioşi,
Toţi te preamăresc, Fecioară!
Cel mai scump giuvaier
Că le eşti icoană sfîntă,
Pe pămînt, dar şi în cer!“.

Pogorînd din înălţimea slavei, El se naşte, întru smerenie desăvîrşită, în cetatea lui David, Betleemul Iudeii, la înfăţişare fiind om adevărat, El nepărăsind cerul; Dumnezeu Tatăl era cu El şi El era cu Dumnezeu Tatăl, iar puterea Duhului Sfînt a vieţuit dumnezeieşte în trup de om:
„S-a făcut trup şi S-a sălăşluit întru noi, şi noi am văzut mărirea Lui - mărire ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr“ .
Din milostivirea lui Dumnezeu, îmbrăcînd trupul nostru, Fiul lui Dumnezeu S-a dovedit, prin descoperirea Sfîntului Duh, că este Hristos Mesia, cel dorit cu ardoare de evrei, în vechime, şi aşteptat cu răbdare de neamuri. După cum se ştie, la naştere, după cuvîntul Îngerului, El a primit numele de Iisus, adică - în traducere - Mîntuitor, fiindcă El a venit în lume „să mîntuiască poporul Său de păcate“.
Iisus Hristos a vestit oamenilor „de aproape şi de departe“, că a fost trimis la noi în bătătură de Dumnezeu Tatăl, din dragoste faţă de făptura mîinilor Sale, pentru a aduce pe pămînt pacea şi în inima oamenilor harul bunăvoirii Sale. De aceea, la naşterea Sa, cu bucurie mare cîntau îngerii, cîntarea cea nouă a mîntuirii noastre: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace întru oameni bunăvoire“.
Iisus Hristos, venind pe pămînt ca Arhiereu, Învăţător şi Împărat, a vestit iertarea păcatelor noastre, de la începutul lumii pînă azi, şi în veci de veci, din milostivirea lui Dumnezeu, prin jertfa Sa fără de prihană pe Cruce; precum şi chemarea noastră la vrednicia de fii ai lui Dumnezeu, cu puterea Duhului Sfînt.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Dintru începutul lucrării Sale de mîntuire, pentru tot născutul pe acest pămînt, Iisus Hristos S-a înfăţişat în fața lumii cu numele de Fiul Omului, pentru a întări mai mult înţelesul Întrupării Sale.
Natanael, după chemarea Apostolilor la misiune, mărturi­seşte în fața lui Iisus:
„Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel“, iar El privind ceata ucenicilor Săi, le-a grăit: „De acum veţi vedea cerul deschizîndu-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborîndu-se peste Fiul Omului“.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu și deopotrivă Fiul Omului sau al omenirii, prin conținut mîntuitor, avea să-şi zică, aproape fără încetare pînă la răstignirea Sa, Fiul Omului, care vine din vechile proorocii, avînd un caracter mesianic, care se traduce şi „Omul Durerii“, care a venit la noi pentru a binevesti săracilor şi a tămădui pe toţi cei cu inima zdrobită; pentru a propovădui celor robiți de păcate slobozirea şi celor aflați în rătăcire lumina; pentru a scoate de sub stăpînirea morţii pe cei osîndiți şi pentru a vesti vremuri de milostivire din partea lui Dumnezeu; pentru  a mîngîia pe cei întristaţi, punîndu-le pe cap cunună în loc de cenuşă, untdelemn de bucurie în loc de veşminte de jale, slavă în loc de deznădejde“.
Ca Fiu al lui Dumnezeu, străbate cerurile, iar ca Fiu al Omului, ne învaţă pe noi cum să vieţuim cu oamenii, urmînd pilda vieţii Sale pe pămînt.
Care este pilda vieţii Sale pe pămînt? Iisus Omul ne răspunde ca şi fraţilor Iacob şi Ioan, cînd cereau „boierii“ înalte: „Care vrea să fie între voi mare, să fie slujitorul celorlalţi, iar cine vrea să fie între voi întîiul, să fie slugă celorlalţi“, îndemnîndu-i să-i urmeze exemplul: „Fiul Omului n-a venit să i se slujească, ci să slujească El şi să-şi dea sufletul preţ de răscumpărare pentru mulţi“.
Iar ca semn, la îndemîna tuturor, Iisus Hristos, „Domnul şi Învăţătorul“, Căruia însuşi Sfîntul Ioan Botezătorul nu se socotea vrednic „nici să-I dez­lege cureaua încălţăminte­lor“ a spălat picioarele Apostolilor, deşi erau ucenicii Săi, vădind marea Sa smerenie şi învăţă­tură, ca după exemplul Său, şi noi sîntem „datori să spălăm picioarele unul altuia“.
Smerenia lui a fost, într-adevăr, dumnezeiască!
Prin aceasta, se înţelege, chemarea imperativă,  de a ne face de folos tuturor celor care au nevoie de sprijin, sub toate aspectele: social, cultural şi spiritual!

Dreptmăritori creştini, iubitori ai Naşterii Domnului!

Iisus Domnul, cu toate că a venit pe pămînt înveşmîn­tîndu-se „întru asemănarea trupului păcatului“, El S-a împovărat cu slăbiciunile şi neputinţele noastre, dar întrea­ga Sa fiinţă El, ca Fiu al lui Dumnezeu a purtat-o numai pe calea binelui.
În toate clipele vieţii sale pămînteşti, pe toţi cei osteniţi şi împovăraţi îi alina; celor bolnavi le dădea tămăduire; pentru orice durere avea mîngîiere: „Iisus din Nazaret a umblat din loc în loc, săvîrşind binele şi tămăduind pe cei asupriţi de cel rău“.
El a învins foamea, slava de şartă, şi dorinţa de stăpînire în lumea aceasta; iar în ultimele clipe ale vieţii Sale a înfrînt amărăciunea sufletului Său şi a biruit durerea, în preacuratul Său trup: „Sfînt, fără de răutate, neîntinat, deosebit de cei păcătoşi şi mai înalt decît cerurile, de bunăvoie, El „S-a adus lui Dumnezeu pe Sine jertfă fără prihană“, prin harul lui Dumnezeu „gustînd moartea pentru fiecare om“.
Din preaplinul bucuriei dumnezeieşti, de pe Tabor, cînd Iisus era însoţit de Moise şi Ilie, la Golgota fumegînd de ură şi strigăte de hulire, în durere negrăită, Iisus este pironit pe Cruce între doi tîlhari. Taborul şi Golgota s-au aşezat pentru totdeauna, faţă în faţă.
Pilduitor pentru noi toţi, de-a pururi, El şi-a ridicat ochii către Cer, rugîndu-Se pentru cei care-L chinuiau de moarte: „Părinte, iartă-le lor că ei nu ştiu ce fac“.
Numai Iisus şi cei care-L urmează pot, cu adevărat, să facă astfel de rugăciuni pentru a fi iertaţi prigonitorii şi cei care ne ucid sufletele şi trupurile noastre. Cutremurătoare iposta­ză! Tocmai, ca noi să luăm aminte de a împlini porunca iubirii, pentru fiecare creatură, binecuvîntată de Dumnezeu.

Iubiţi fraţi şi surori întru Domnul nostru Iisus Hristos

De fiecare dată, cînd prunc se naşte în viaţa noastră pămîntească şi leagănul este ocrotit de îngeri, vedem cu ochii minţii, naşterea pruncului Iisus şi cîntăm de veacuri, în răsunet de bucurie:
„Pe Fiul, în al Său nume,
Tatăl L-a trimis în lume,
Să se nască,
Şi să crească,
Să ne mîntuiască!“.
Să ieşim întru întîmpinarea lui Iisus şi să-I cîntăm cîntare nouă cu îngerii din cer; cîntare de închinare, cîntare de pace trainică şi bunăvoie între oameni, aprinzînd focul dragostei în inimile noastre întristate şi pline de necazuri, alungând toată înstrăinarea dintre fraţii şi surorile României.
Simţind pe Iisus Hristos în inimile, sufletele şi viaţa noastră de fiecare zi, să ne înălţăm cugetul la Dumnezeu, mulţumindu-I că a făcut pacea cerului pe pămînt, împăcînd pe Dumnezeu cu creatura Sa, El chemînd toate popoarele lumii să trăiască pe aşternutul picioarelor Sale, în bună pace, înţelegere, întrajutorare şi prietenie, dăruind tuturor oamenilor bunăvoie cerească, purtînd paşii noştri, cu putere dumnezeiască în dragoste și încredere unii faţă de alţii, ca adevăraţi fraţi şi fii ai aceluiaşi Părinte Ceresc.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului şi al Durerii, a venit din Cerul Cerurilor, ca să ne tămăduiască durerile care ne încearcă în viaţa aceasta pămîntească, de la mamele care nasc şi se jertfesc, pînă la trecerea în veşnicie, prin poarta tuturor încercărilor, care sfîşie şi îndoliază inima noastră, aşa cum a fost de la începuturi şi chiar anul acesta, plin de încercări şi jăluire multă.
Doamne tămăduieşte inimile îndurerate şi primeşte la Tine pe cei plecaţi!
Trăim timpuri de mari încercări! Dar avînd în noi pe Hristos, Domnul Păcii şi al Mîngîierii, fiind deci, „purtători de Hristos“ şi dimpreună cu El „făcători de pace“ să vestim cu glas puternic binefacerile păcii, punînd pacea şi prietenia la temelia întregii vieţi, de zi cu zi.
Pentru ca toate lucrurile să intre pe făgaşul lor firesc şi viața noastră să capete o altă aură binecuvântată, este necesar ca în fiecare zi să ne străluminăm gândul, simţirea şi rostirea, cu rugăciunea inimii: „Doamne, Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mîntuieşte-mă pe mine păcătosul“, rugăciune care îşi are rădăcina în Sfînta Scriptură: „Tot cel ce va chema numele Domnului se va mîntui“.
Chemînd numele Domnului Iisus, în toată lucrarea noastră de fiecare zi, vom sfinţi locul de muncă, frăţia între oameni şi vom avea spor binecuvîntat pentru că Dumnezeu este cu noi!
De asemenea, prea iubiţi fraţi şi surori, să facem cunoscută, pretutindeni, prin rugăciune şi dorire, voinţa fiecăruia dintre noi şi a poporului român, de a trăi, ca întotdeauna, în bună înţelegere şi frăţie cu toate ţările din jurul României, din Europa şi din lume.
Să înmulţim rugăciunile noastre stăruitoare către Dumnezeu şi să lucrăm vîrtos şi cu mîinile noastre, fiecare la locul nostru de activitate, pentru vindecările rănilor sociale, culturale şi spirituale din România şi de pretutindeni.
Avem loc toţi lîngă leagănul lui Iisus din Betleemul Iudeii şi din vatra noastră strămoşească. Să ne bucurăm de ziua Naşterii lui Iisus Hristos, ziua naşterii fiecăruia dintre noi! Ziua Lui de naștere este ziua noastră de renaştere şi înfrăţire!
Înainte de a încheia cuvîntul Nostru pastoral, înălţăm din inimă rugăciune de mulţumire către Sfînta Treime, pentru purtarea de grijă în cei 30 de ani de arhierie, în Biserica Ortodoxă argeşeană şi musceleană, precum şi pentru cei 25 de ani de slujire ca ierarh titular al Eparhiei Argeşului şi Muscelului.
Îndreptăm cu acest prilej, cuvînt de mulţumire şi felicitare tuturor preoţilor, monahilor, monahiilor, credincioşilor şi celor care au sprijinit cu dragoste multă, activitatea de zi cu zi, a întregii dezvoltări, din toate punctele de vedere, a Sfintei Arhiepiscopii a Argeşului şi Muscelului, cerînd de la Prea Sfînta Treime, ca milostiva binecuvîntare, să fie asupra tuturor, de sănătate deplină şi spor binecuvîntat, pe drumul urcuşului duhovnicesc şi gospodăresc, deopotrivă, întru mulţi ani, împodobiţi de pace şi bucurie!
Să mulţumim Domnului Iisus Hristos, pentru fiecare zi, pe care ne-a dăruit-o pînă azi şi să-I cîntăm de ziua Lui:

Hristos, se naşte, măriţi-L!

Hristos, din cer, întîmpinaţi-L!

Hristos, pe pămînt, înălţaţi-vă!

Cîntaţi Domnului, tot Pămîntul!


Al vostru frate,

Vă îmbrăţişează, din Paradisul argeşean şi muscelean, Prea Cucernice Părinte, Pastorala se va citi după Sfînta şi Dumnezeiasca Liturghie, în data de 25.12.2015!


Vă dorim bucurii şi spor pastoral!

Dată în reşedinţa Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului din Curtea de Argeş,  de Ziua Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.

 


Vizualizari: 2616

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info