Curierul Zilei - Veşnic, Eminescu
PRIMA PAGINA
 

*** Apă cu bacterii în trei comune!     *** Sîntem campioni la mame sub 15 ani!     *** PASTILA de UMOR      *** Cursurile pietei valutare     *** Ursul a mîncat oaia omului     *** Turist de 22 de ani, mort de frig     *** A căzut în cap, pe casa scării      *** A nins pe Transfăgărăşan      *** Imnul Centenarului pe acorduri de pian!     *** Concert de pian pentru 4 mîini     *** Pasionalul tango, la Davila     *** 6 medalii la Campionatul Naţional     *** „Putem obţine o medalie în acest sezon“     *** Începe Memorialul Ziguli     *** Bogdan Cuzma a cîştigat Trofeul Câmpulung Muscel 2018     *** Cupa Romaniei Faza pe judeţ      *** Învinşi în deplasarea de la Horezu     *** Vor calificare în optimi!     *** Fost antrenor al Mioveniului, la Dinamo    

 
Veşnic, Eminescu Imprimare E-mail
(0 voturi)
marţi, 19 ianuarie 2016

Veşnic, Eminescu

 

RUGĂCIUNEA UNUI DAC

   Pe cînd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sîmburul luminii, de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mîne, nici ieri, nici totdeauna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe cînd pămîntul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rîndul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încît mă-ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?

El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii
Şi din noian de ape puteri au dat scînteii,
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mîntuire;
Sus inimile voastre! Cîntare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi învierea vieţii!

Şi el îmi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi  împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vînturi auzit-am al lui mers
Şi-n glas purtat de cîntec simţii duiosu-i viers,
Şi tot pe lîngă-acestea cerşesc înc-un adaos:
Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!

Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă,
Să binecuvînteze pe cel ce mă împilă,
S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă rîdă,
Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Ş-acela dintre oameni devină cel întîi
Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătîi.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,
Pîn ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte,
Că chinul şi durerea-mi simţirea a-mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o -
Cînd ura cea mai crudă mi s-a părea amor...
Poate-oi uita durerea-mi şi voi putea să mor.

Străin şi făr’ de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliţă-l arunce,
Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,
Ce-o să amuţe cînii, ca inima-mi s-o rumpă,
Iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
Îndură-te, stăpîne, şi dă-i pe veci viaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să-ţi mulţumesc
Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi, suflarea mea se curmă
Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă!
     1879, 1 septembrie

 

 CE TE LEGENI...

„Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vînt,
Cu crengile la pămînt?“
De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vîrf de rămurele
Trec în stoluri rîndunele,
Ducând gîndurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rînd,
Zarea lumii-ntunecînd ,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngîn numai cu el!“
                     1883, decembrie

 DIN VALURILE VREMII

Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai -
Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zîmbetul tău dulce tu mîngîi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei
Şi întorcîndu-ţi faţa spre umărul tău stîng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plîng.
Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mîna friguroasă s-o încălzesc la sîn,
Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o ţin.

Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos...
Zadarnic după umbra ta dulce le întind :
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.
  1883, decembrie

   LUI EMINESCU

Cînd rostesc pe Eminescu,
Cerul pare mai aproape,
Mulţumescu-ţi, Ţie, Doamne,
Că ne-ai dat din TINE O PARTE!
Cînd rostesc pe Eminescu,
Simt în mine un fior
Şi mă uit în susul lumii
Sînt cuprins de-un mare DOR!
Cînd rostesc pe Eminescu
Văd pe Lacul lui de DOR
Cum se plimbă nemurirea
Într-un dans ameţitor.
Cînd rostesc pe Eminescu
Ochii mi-i îndrept spre Înalt
Să privesc pe bolta lumii,
Pe tărâmul celălalt,
Şi să văd că Eminescu
Stă în jilţ, e Patriarh.
 GHEORGHE MÎNZATU

Singur şi trist pe soclu

 Au vrut să-i demoleze postamentul. Primitivi. Cu tîrncoapele. Istorici, critici literari, teoreticieni, exegeţi, scriitori ai tranziţiei. Acum, în uitare...     

 L-au acuzat că a scîlcit limba noastră valahă. Că a fost un romancier întîrziat. Epigon. Al romanticilor germani, francezi, italieni, englezi, ruşi... Că a ţinut în loc modernizarea literaturii române. Că a deviat poezia naţională de pe drumul firesc al evoluţiei. Că n-a ştiut să-şi chivernisească viaţa şi a trăit sărac. Că n-a avut nici casă, nici masă, nici familie, nici urmaşi. Că a fost imoral, în adulter cu tânăra soţie a unui universitar, poeta Veronica Micle. Că a fost antisemit. Că prin articolele sale ne-a pus în cap Imperiul Austriac. Că a ajuns să cerşească la colţ de stradă. Că a murit nebun...
Ameninţare: Festivismul!
Desigur că nu-i face bine. Dar pînă a-l îngropa în elogii, e foarte departe. Este adevărat că într-o poezie declamată de un copil, pe scenă, într-o serbare şcolară, nu se aude decît foşnetul pădurii. Nu ve­­dem decît frunzele, ramurile, coroana şi trunchiul copacilor. Nu-i în­­ţelegem e­senţa, misterul, filosofia. „Ce te legeni, codrule, / Fără ploaie, fără vînt, / Cu crengile la pămînt?“ De unde şi cum să priceapă copiii, părinţii şi toţi ascultătorii trecători aflaţi în sală că arborii aceia nu sînt deloc nişte copaci care să se legene fără motiv. Că, de fapt, sîntem noi, oamenii. Eu, tu, el, voi, pe care ne pleacă şi ne tînguie soarta. Trece timpul peste noi, ne zboară zilele, tinereţea, ne pierdem puterile, se duce fericirea, rămânem singuri, fără speranţe, fără bucurii, îmbătrâniţi şi posomorîţi.
 Dar festivităţile sînt inevitabile. Nu poţi să analizezi, să comentezi, să dezghioci sensuri la o serbare şcolară, la o aniversare, la o adunare ocazională. Şi nu e rău că este aşa. Festivitatea dă strălucire evenimentelor. Şi îndeamnă spre profunde căutări. 

M.Ioniţă
 


Vizualizari: 2822

Comentarii (1)
Scris de Camelia in 16-01-2016 09:35 - Vizitator
 
 
Din ceruri daca ne privesti, 
Poet al limbii romanesti, 
Sa ne ocrotesti si sa ne ierti, 
Caci romantismul l-am pierdut, 
El a ramas doar in trecut,  
Doar codrul leagana-se-n vant, 
Frunzisul picandu-i pe rand !
 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info