Curierul Zilei - # Pasaj din romanul „Jucătorul“ cu personajul Iolanda Ştireanu, de Oana Mujea Stoica
PRIMA PAGINA

*** Prea multă Manu-factură      *** 28 de şoferi lăsaţi pietoni      *** Şi-a omorît soţul şi a luat doar 7 ani      *** A ucis un copil ţinîndu-şi fiul în poală      *** Viteza l-a dus pe cîmp      *** Şi-a rănit mama, grav!     *** Bătăuşii de la Oratia, condamnaţi a treia oară      *** Se opreşte curentul la Negraşi      *** Proiecte de reabilitare a străzilor din Piteşti      *** Biserica Maica Domnului resfinţită      *** Surprize mari şi cîştiguri multe!      *** Sfinţii zilei      *** PUI LA CEAUN      *** Evenimente 21 ianuarie de-a lungul vremii      *** Deputatul Rădulescu vrea suspendarea      *** Eclipsă totală de Lună!      *** Ce mai fac colegele de serie ale CS Mioveni şi FC Argeş      *** 9 goluri la debutul lui Opriţa!      *** Vor promovarea în Liga Naţională      *** Echipa ideală a debutanţilor      *** Vrea FC Argeş pe podium      *** FC Argeş vrea şi echipă de tineret!      *** Zvenko Buljan şi-a reziliat contractul!      *** Porcişteanu participă la Winter Rally Covasna!      *** Andreea Panţuroiu, sportiva anului 2018!     

 
# Pasaj din romanul „Jucătorul“ cu personajul Iolanda Ştireanu, de Oana Mujea Stoica Imprimare E-mail
(2 voturi)
sâmbătă, 06 februarie 2016

Ce mai citim, ce mai scriem?

# Pasaj din romanul „Jucătorul“ cu personajul Iolanda Ştireanu, de Oana Mujea Stoica

 

 „Cînd mi-a eliberat mîna mi-am simţit degetele pentru prima oară după o întreagă eternitate. Ştiam că sînt încă sensibile şi nu mă pot baza pe ele, dar mi-aş fi dorit să le înfig în gîtul lui. Uneori îmi imaginam cum îi întorc capul la spate cu mîinile goale. În imaginaţia mea aveam o forţă indistructibilă, dar realitatea rămînea tristă şi neputincioasă. Nu, desigur, nu realitatea era neputincioasă, ci eu. De fapt, nu eu, mintea mea. Am rămas atîta timp prizoniera propriei minţi încît mi s-au atrofiat toţi mușchii.

 

Am mișcat degetele cu o zvîcnire nebună. Durerea. Durerea mi-a umplut întregul trup dîndu-mi, totuși, un fior de plăcere.
Dacă m-a durut cînd am fost împușcată, nu știu. Se spune că nu simţi decît după zece secunde după ce trupul ţi-a fost atins de glonț. Poate că aşa este. Nu era primul pe care-l găzduia trupul meu, dar nici de celelalte nu-mi aduc aminte. Toate istorisirile despre faptele mele nebunești mă făceau să mă gîndesc că nu fusesem tocmai o persoană rațională. De ce să mă duc în bătaia puștii? Meseria nu-mi cerea să-mi pun viaţa în pericol. Oare tot timpul ăsta mi-am dorit să mor? Îmi vine greu să cred. Lupt în fiecare zi pentru a putea părăsi patul, pentru a-mi simţi trupul, de ce aş fi vrut să mor cînd singurul meu gînd e acela de-a ucide?
Dacă, în realitate, nu sînt decît o criminală psihopată şi ei au inventat o poveste? Mi se pare mult mai logic aşa, altfel nu înțeleg de unde pînă unde gîndurile acestea criminale. Vreau să-l omor pe Paul, dar nu numai pe el. Simt că mai sînt şi alte persoane pe lista aceea, doar că nu-mi amintesc cine sînt.
Îl privesc în ochi şi ştiu cu siguranță că, dacă m-aş putea mişca, aş face tot posibilul să-i scot ochii. Și totuşi am zîmbit.
- Alcoolul, drogurile, nopțile pierdute prin cluburi, toate astea ţi-au întunecat judecata, mi-a spus el atotcunoscător. Niciodată n-ai ascultat de nimeni. Dacă apucai să bei ceva, atunci era clar că vei merge pînă la capăt.
Nu-mi plăcea cînd îmi reproşa ceva ce nu-mi aminteam. De parcă aş fi fost proprietatea lui şi ar fi trebuit să fiu ascultătoare.
- Presupun, am preluat frîiele, că cel mai tare te-a deranjat faptul că nu făceam sex cu tine.
A înghiţit în sec.
- Ești o persoană imprevizibilă, nedemnă de încredere într-o relație.
O spusese pe un ton rece și apăsat, ceea ce m-a făcut să zîmbesc. Nu știu de ce, dar îmi făcea plăcere.
- Bine, cuiva ca tine nu încredere trebuie să-i oferi.
- Atunci?
N-am mai spus nimic, dar pe buze stătea cuvîntul „Suferinţă“. Mori în chinuri, animalule! Dar am tăcut, privind dincolo de el şi de lumea dormitorului meu“.

 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 4706

Comentarii (6)
Scris de Vivi in 09-02-2016 13:42 - Vizitator
 
 
Interesant,foarte interesant.Bravo!
 
Scris de Misu in 09-02-2016 09:00 - Vizitator
 
 
Felicitari Oana si pentru promovarea de la Uniune din Bucuresti.Esti o fiinta speciala,ai grija ca ai multi invidiosi.Maestru Marin Ionita este un fin cunoscatori de valori si de asemenea special ca om.Felicitari voua si Curierului Zilei!
 
Scris de ADRIAN in 08-02-2016 10:00 - Vizitator
 
 
Foarte interesant,mi-ar placea sa mai citesc din cand in cand pasaje din cartile Oanei.As vrea sa si cumpar dar trebuie sa vad cum.Bravo,Oana.
 
Scris de Radu in 08-02-2016 08:32 - Vizitator
 
 
Felicitari si D-lui.Marin Ionita,este singurul care promoveaza si simte talentele.Curierul,felicitari!
 
Scris de Valentin in 06-02-2016 17:25 - Vizitator
 
 
Frumos,foarte frumos,felicitari Oana!
 
Scris de Anton in 06-02-2016 17:23 - Vizitator
 
 
Rea fiinta Iolanda asta ! sunt curios de ce?!?
 

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net


Google Analytics






































Zi record

Luni, 07.01.2019

--- 3.633 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Flag Counter


PRchecker.info