Curierul Zilei - „Trei, Doamne, şi toţi trei...“
PRIMA PAGINA

*** A scăzut rata inflaţiei     *** PASTILA de UMOR      *** Românii vor să facă Revelionul în ţară     *** 2,5 milioane de leduri în aranjamentele festive de Sărbători     *** Legătura dintre tehnologie şi artă, făcută de 5 artişti      *** „Femeie în război”, la Cinema „Bucureşti”     *** Profesorul Constantin I. Năstase este iniţiatorul unei colecţii muzeistice     *** Atenţionări de la pompierii din Mioveni     *** Cinci persoane, reţinute pentru furt şi tăinuire     *** A stat 3 zile în casă cu fratele ucis!     *** Autopsierii, condamnaţi cu suspendare     *** Incendiu la Alpitex!     *** Localii au confiscat căruţele rromilor     *** Liga Naţiunilor     *** „Echipa stă bine în clasament!“     *** 5 egaluri şi 5 roşii     *** Meci demonstrativ cu Colegiul Brătianu     *** Vlad Mariea luptă pentru podium!     *** 8 medalii la Târgu Secuiesc     *** Mircea Sibiceanu, premiat la două competiţii!    

 
„Trei, Doamne, şi toţi trei...“ Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 23 aprilie 2016

„Trei, Doamne, şi toţi trei...“

 

 Se răreşte pădurea. Cad înalţii stejari. Unul după altul, se duc intelectualii de frunte ai oraşului. După inginerul şi arhitectul Gheorghe Pacea, profesorul şi ziaristul Vasile Călinescu. Şi la cîteva zile, profesorul şi omul de teatru Eugen Boia. Fiecare a însemnat cîte ceva în cronica urbei.

Vasile Călinescu. Cu o biografie foarte controversată. Temerar. Aventurier pînă dincolo de limita pericolului. Activist de partid. Selectat, dar şi curios să cunoască sistemul dinăuntru. Şi cînd l-a cunoscut, nu a putut să-şi pună lacăt la gură. A mers pînă acolo încît să-l înfrunte pe primul secretar al Judeţenei de Partid într-o adunare la înalt nivel: „Lăsaţi filozofia în seama filozofilor, nu vă amestecaţi unde nu vă pricepeţi, vedeţi-vă de treaba dvs.!“ Şi asta l-a costat...
A fost şi ofiţer de securitate. Făţiş, cu grade pe umăr. Nu a arestat, nu a instrumentat, nu a torturat, nu a trimis pe nimeni după gratii. Dar n-a lipsit prea mult să ajungă el... Treaba lui era să recruteze colaboratori. Şi a rămas uimit că nu trebuia să facă nici un efort. Veneau să-şi ofere serviciile din iniţiativă proprie mai mulţi indivizi decît era nevoie. Tot ce avea de făcut era să-i respingă pe cei de prisos. Şi erau funcţionari, profesori, ingineri, medici, studenţi, meseriaşi, lăutari, chelneri şi, mai ales, clasă muncitoare...
N-a putut să mai suporte. A făcut explozie. Motiv să fie dat afară. Fără dreptul de a se angaja în altă parte. Rămas pe liber şi muritor de foame, a trebuit să-şi deschidă un mic atelier de tîmplărie măruntă. Trăgea la rindea, prindea în clei, bătea în cuie, vopsea, lustruia, rame de geam, de oglinzi, de fotografii. Sihastru la o margine a drumului care ducea spre Schitul Trivale.
După ce s-a curăţat de păcate în cîmpul muncii, s-a întors la începutul meseriei sale, la catedra de filosofie a Liceului Zinca Golescu. La Revoluţie, a trecut de partea luptătorilor. A publicat primul ziar din Piteşti în acele zile fierbinţi, „Vertical“. Dar cînd a văzut că Revoluţia este confiscată, şi-a retras publicaţia de pe piaţă. S-a stins în zilele lunii aprilie. Dar nu liniştit. Lăsa în urmă o copilă cu probleme de sănătate pe care a crescut-o singur, căci îşi pierduse soţia cu ani în urmă.  
#

Inginerul Pacea. Arhitect dendrolog. Am mai scris despre el. Dar nu ar fi de ajuns nici un roman. Părintele florilor. Nimic la întîmplare. Picta pămîntul în culori de frunze şi de petale. Sădea floare lîngă floare, după nuanţe de culori, ca totul să pară un tablou al unui talentat artist plastic. Cît de mare artist era inginerul Pacea, s-a văzut cînd a fost primit la Cairo, pentru o expoziţie de flori plantate pe o jumătate de hectar, în inima capitalei egiptene. A primit unul dintre cele mai însemnate premii. Nici el nu s-a retras liniştit. Aşa cum am mai spus, înainte de sfârşitul cuvenit, i-a fost îngropată opera în betoane.
#

Fraţii Boia. Trei. Ca în basme. Porniţi dintr-un sat dobrogean, la vîrsta adolescenţei, ca să-şi caute norocul în lume. Cel mai mare, Aurel, a tras direct în Capitală. Ca oricare nou venit, dornic să se aşeze cît mai comod, ar fi putut să-şi aleagă o meserie mai uşoară, în care să se califice la repezeală. Dar el ajunge, cu strădanii, unul dintre puţinii specialişti, expert în enigmele grafologiei şi unul dintre rarii cercetători adepţi şi vorbitori ai limbii artificiale esperanto. (Descendent rămîne cunoscutul istoric contemporan Lucian Boia.)
Al doilea fiu, fratele mijlociu Ion Boia, despre care este suficient să spunem că a fost secretarul lui Nicolae Iorga.
Mezinul. Eugen. Profesor de fizică. Director al Liceului de Matematică şi Informatică din Piteşti, Al. Odobescu. Întemeietorul unei echipe vestite de teatru de amatori, de cadre didactice, unde a fost regizor şi interpret, chiar după vîrsta de 80 de ani. Nenumărate excursiile şi taberele de elevi pe care le organiza, nu numai pentru petrecerea plăcută a timpului liber, dar şi de educaţie patriotică, de cunoaştere a trecutului istoric şi peisajele „României Pitoreşti“. A fost cel care a înfiinţat primul laborator din Piteşti de fotografie în culori.
Îl aşteptau şi pe el, acolo sus, printre stele, marii profesori duşi mai devreme, George Vasiliu, Aman, Spinei, Adameşteanu, inginerul Dumitru Codăuşi, doctorii Moisescu, Georgescu, Nae Cornel, scriitorii Ion Trivale, Ludmila Ghiţescu, Otilia Nicolescu, Miron Cordun, Toma Biolan, actorii Zărnescu, Focşa, Zavulovici, Marin Radu Ene, arhitecta Maria Mulţescu şi alţi intelectuali de seamă care au făcut faima oraşului. Şi inginerul Pacea, profesorul Călinescu, cu ţărâna proaspătă pe morminte...                                                                   
#
Se răreşte pădurea. Cad stejarii înalţi. Dar cresc lăstarii. Unii au şi ajuns să fie cunoscuţi în ţară sau chiar peste hotare.    

 Marin Ioniţă


Vizualizari: 4219

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 16.10.2018

--- 3.988 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info