Curierul Zilei - „Trei, Doamne, şi toţi trei...“
PRIMA PAGINA
 

*** Centrul Cîmpulungului arată ca după bombardament!     *** Centrul Cîmpulungului arată ca după bombardament!     *** Bărbat dispărut de acasă!     *** Sosesc dozele de vaccin antigripal!     *** Schimb de experienţă în SUA pentru liceeni!     *** S-au strîns 10.000 de saci cu deşeuri      *** „Tot ce-i românesc nu piere“     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** „Cel mai bun meci!“      *** Bazela şi Mărgăritescu, la AS Direct     *** Festival de goluri pe terenul Tablierul     *** Raicu la Mondiale     *** Vali Porcişteanu, aproape vicecampion de raliuri!     *** Eduard Şerban a ratat concursul!     *** Debut cu stîngul în preliminariile Euro!     *** S-au salvat din maşina în flăcări     *** Nou şef al poliţiştilor argeşeni     *** Daniela Lupu propusă la şefia DNA Piteşti      *** Casă distrusă de foc     *** Numărul de porci scade dramatic!     *** Concurs pentru echipaje ISU, la Mioveni     *** Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei    

 
„Trei, Doamne, şi toţi trei...“ Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 23 aprilie 2016

„Trei, Doamne, şi toţi trei...“

 

 Se răreşte pădurea. Cad înalţii stejari. Unul după altul, se duc intelectualii de frunte ai oraşului. După inginerul şi arhitectul Gheorghe Pacea, profesorul şi ziaristul Vasile Călinescu. Şi la cîteva zile, profesorul şi omul de teatru Eugen Boia. Fiecare a însemnat cîte ceva în cronica urbei.

Vasile Călinescu. Cu o biografie foarte controversată. Temerar. Aventurier pînă dincolo de limita pericolului. Activist de partid. Selectat, dar şi curios să cunoască sistemul dinăuntru. Şi cînd l-a cunoscut, nu a putut să-şi pună lacăt la gură. A mers pînă acolo încît să-l înfrunte pe primul secretar al Judeţenei de Partid într-o adunare la înalt nivel: „Lăsaţi filozofia în seama filozofilor, nu vă amestecaţi unde nu vă pricepeţi, vedeţi-vă de treaba dvs.!“ Şi asta l-a costat...
A fost şi ofiţer de securitate. Făţiş, cu grade pe umăr. Nu a arestat, nu a instrumentat, nu a torturat, nu a trimis pe nimeni după gratii. Dar n-a lipsit prea mult să ajungă el... Treaba lui era să recruteze colaboratori. Şi a rămas uimit că nu trebuia să facă nici un efort. Veneau să-şi ofere serviciile din iniţiativă proprie mai mulţi indivizi decît era nevoie. Tot ce avea de făcut era să-i respingă pe cei de prisos. Şi erau funcţionari, profesori, ingineri, medici, studenţi, meseriaşi, lăutari, chelneri şi, mai ales, clasă muncitoare...
N-a putut să mai suporte. A făcut explozie. Motiv să fie dat afară. Fără dreptul de a se angaja în altă parte. Rămas pe liber şi muritor de foame, a trebuit să-şi deschidă un mic atelier de tîmplărie măruntă. Trăgea la rindea, prindea în clei, bătea în cuie, vopsea, lustruia, rame de geam, de oglinzi, de fotografii. Sihastru la o margine a drumului care ducea spre Schitul Trivale.
După ce s-a curăţat de păcate în cîmpul muncii, s-a întors la începutul meseriei sale, la catedra de filosofie a Liceului Zinca Golescu. La Revoluţie, a trecut de partea luptătorilor. A publicat primul ziar din Piteşti în acele zile fierbinţi, „Vertical“. Dar cînd a văzut că Revoluţia este confiscată, şi-a retras publicaţia de pe piaţă. S-a stins în zilele lunii aprilie. Dar nu liniştit. Lăsa în urmă o copilă cu probleme de sănătate pe care a crescut-o singur, căci îşi pierduse soţia cu ani în urmă.  
#

Inginerul Pacea. Arhitect dendrolog. Am mai scris despre el. Dar nu ar fi de ajuns nici un roman. Părintele florilor. Nimic la întîmplare. Picta pămîntul în culori de frunze şi de petale. Sădea floare lîngă floare, după nuanţe de culori, ca totul să pară un tablou al unui talentat artist plastic. Cît de mare artist era inginerul Pacea, s-a văzut cînd a fost primit la Cairo, pentru o expoziţie de flori plantate pe o jumătate de hectar, în inima capitalei egiptene. A primit unul dintre cele mai însemnate premii. Nici el nu s-a retras liniştit. Aşa cum am mai spus, înainte de sfârşitul cuvenit, i-a fost îngropată opera în betoane.
#

Fraţii Boia. Trei. Ca în basme. Porniţi dintr-un sat dobrogean, la vîrsta adolescenţei, ca să-şi caute norocul în lume. Cel mai mare, Aurel, a tras direct în Capitală. Ca oricare nou venit, dornic să se aşeze cît mai comod, ar fi putut să-şi aleagă o meserie mai uşoară, în care să se califice la repezeală. Dar el ajunge, cu strădanii, unul dintre puţinii specialişti, expert în enigmele grafologiei şi unul dintre rarii cercetători adepţi şi vorbitori ai limbii artificiale esperanto. (Descendent rămîne cunoscutul istoric contemporan Lucian Boia.)
Al doilea fiu, fratele mijlociu Ion Boia, despre care este suficient să spunem că a fost secretarul lui Nicolae Iorga.
Mezinul. Eugen. Profesor de fizică. Director al Liceului de Matematică şi Informatică din Piteşti, Al. Odobescu. Întemeietorul unei echipe vestite de teatru de amatori, de cadre didactice, unde a fost regizor şi interpret, chiar după vîrsta de 80 de ani. Nenumărate excursiile şi taberele de elevi pe care le organiza, nu numai pentru petrecerea plăcută a timpului liber, dar şi de educaţie patriotică, de cunoaştere a trecutului istoric şi peisajele „României Pitoreşti“. A fost cel care a înfiinţat primul laborator din Piteşti de fotografie în culori.
Îl aşteptau şi pe el, acolo sus, printre stele, marii profesori duşi mai devreme, George Vasiliu, Aman, Spinei, Adameşteanu, inginerul Dumitru Codăuşi, doctorii Moisescu, Georgescu, Nae Cornel, scriitorii Ion Trivale, Ludmila Ghiţescu, Otilia Nicolescu, Miron Cordun, Toma Biolan, actorii Zărnescu, Focşa, Zavulovici, Marin Radu Ene, arhitecta Maria Mulţescu şi alţi intelectuali de seamă care au făcut faima oraşului. Şi inginerul Pacea, profesorul Călinescu, cu ţărâna proaspătă pe morminte...                                                                   
#
Se răreşte pădurea. Cad stejarii înalţi. Dar cresc lăstarii. Unii au şi ajuns să fie cunoscuţi în ţară sau chiar peste hotare.    

 Marin Ioniţă


Vizualizari: 4138

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info