Curierul Zilei - Revista „Argeş“, văzută dinăuntru
PRIMA PAGINA
 

*** Ce obligaţii au posesorii de case de marcat     *** 15 cîini şi-au găsit familie la Tîrgul de Adopţii      *** Se opreşte curentul în Piteşti!     *** PASTILA de UMOR      *** La ADLER PELZER GROUP distracţia a fost în floare     *** „Scurtcircuit“, semnalul de trezire la realitate!     *** Răcire accentuată a vremii     *** Protest la Spitalul Penitenciar Mioveni     *** Şi-au ciocnit maşinile la „Păsărica”     *** Condamnat pentru tăiere ilegală de arbori     *** L-a luat rîul din căruţă     *** De la dubiţă a luat foc gospodăria     *** Fost bar, incendiat de aurolaci     *** Condamnat pentru fals în înscrisuri     *** Miercuri în Cupă, sîmbătă cu U Cluj     *** Liga 1 - Etapa 9     *** 16 jucători pe lista preliminară     *** „Nu meritam să pierdem acest meci!“     *** FC Argeş-Luceafărul, se joacă duminică     *** Snagovul, noul lider!     *** „N-a fost un joc spectaculos!“     *** Încep 16-imile Cupei     *** Fotbal, volei, handbal, oină şi tenis la Mioveni    

 
Revista „Argeş“, văzută dinăuntru Imprimare E-mail
(2 voturi)
sâmbătă, 21 mai 2016

Revista „Argeş“, văzută dinăuntru

 

 Am să mă rezum în aceste rînduri să vorbesc numai despre seria revistei apărute în Tranziţie.

 

Măturată de Revoluţie pe nedrept, ca multe altele, publicaţia nu a mai apărut timp de zece ani. Dar scriitorii locali simţeau nevoia să se afirme într-un spaţiu publicitar şi făceau presiuni asupra autorităţilor. Însă fără efect. Erau mereu amînaţi, dar nu se lăsau.
Într-o adunare generală, la care au participat toţi condeierii din regiune, am fost împuternicit să-i reprezint. Am început demersurile. În primul rînd, trebuia să capacitez autorităţile locale, bineînţeles cu un proiect. Revistă de cultură şi literatură care să valorifice potenţialul local, stimularea şi promovarea tinerelor talente, relatarea evenimentelor culturale de tot felul. O redacţie nouă, din persoane neafectate de obiceiurile din trecut şi cu perspectivă. Îi propuneam pe Jean Dumitraşcu, pe Cristian Sabău, pe Denis Meraru, pe Claudiu Diţă. Mă excludeam pe mine. De la Primărie s-au scuturat de mine că nu erau prevederi în buget. Consiliul Judeţean, ceva mai flexibil, a  aprobat proiectul, în speranţa că nu va fi obţinută aprobarea Prefecturii. Aici am primit un refuz categoric. Însă, după un eveniment cultural care a avut loc la Vila Florica a Brătienilor, m-am urcat în maşina prefectului de atunci, pro­­fesorul Teodorescu, un fost profesor la o şcoală rurală, un tip şovăitor, propulsat de partidul aflat la putere, păgubos în toată activitatea sa pentru întregul judeţ. Şi i-am spus că nu voi coborî pînă cînd nu îl conving. Şi am început să-i fac o adevărată demonstraţie. Nici un semn. Parcă era surd. Iar cînd am ajuns la sediu, i-a poruncit şoferului: „Mergem la Bîrla!“. Nu m-am dat jos. La Primăria de acolo, unde n-avea treabă, a zăbovit destul de mult. Mi-era teamă că voi fi lăsat pe jos. I-am împuiat capul pînă la Piteşti. Exasperat, mi-a spus printre dinţi:

 „Veniţi mîine!“. A doua zi, după ore de antecameră, mi-a zis: „Am discutat cu mai mulţi colaboratori, sîntem de acord, dar depinde de Consiliul Judeţean“. Acolo am găsit înţelegere din partea lui Ion Mihăilescu, proaspătul preşedinte. Directorul Centrului Cultural, Liviu Martin, a fost entuziasmat. Primarul Tudor Pendiuc ne-a asigurat finanţarea. Dar lucrurile au început să scîrţîie. Chiar a doua zi, m-am trezit cu o altă echipă managerială, în frunte cu poetul Virgil Diaconu, care voia să ia conducerea. Frecuşul a durat zile şi săptămîni, pînă am fost chemat de directorul Centrului Cultural, care m-a pus în temă: „Cele două echipe au fuzionat, mai rămîne să-ţi dai acordul. Te avertizez că aceasta este ultima şansă!“. Am fost condus în sala în care erau întruniţi. Jocurile erau făcute: „Virgil Diaconu redactor-şef, Jean Dumitraşcu, adjunct“.
Dacă ei au fost de acord, de ce să nu fiu şi eu?
Dar a trecut o lună şi mai bine. Pe Jean nu-l mai vedeam. Se instalase la Topoloveni. Nici o comandă la tipografie, nici materiale de publicat, nimic care să asigure publicarea. Mi se părea că totul a rămas suspendat în aer. Am ajuns la concluzia că a numi un redactor-şef din afară poate să pună lucrurile la punct. I-am invitat, rînd pe rînd, pe Nicolae Prelipceanu, pe Ileana Mălăncioiu şi nu mai ştiu pe cine. Promisiuni. Amînări. Condiţionări. Nu s-a reuşit!...
Astfel stînd lucrurile, m-am orientat spre Mihail Diaconescu, fostul redactor-şef al primei serii. Nu a refuzat oferta. L-am dus la Prefectură, la Consiliul Judeţean, la Primărie. Toată lumea a fost de acord. Cu mirarea şi întrebarea de ce eu, care mă zbat atît, nu trag la conducerea revistei. Susţineam sus şi tare că îmi cunosc puterile şi nu sînt în măsură de o asemenea activitate. Şi de ce aş fi făcut-o, din moment ce o duceam destul de bine în situaţia de ziarist la România liberă, unde eram apreciat şi nu răspundeam decît de materialele mele?

Directorul Centrului Cultural a fost încîntat de varianta cu Mihail Diaconescu. Drept pentru care a invitat redacţia încă nedecisă şi l-a prezentat pe noul redactor-şef, fără echivoc. Virgil Diaconu, Mariana Şenilă Vasiliu şi alte persoane şi-au exprimat nemulţumirea. Întrebat în  ce domeniu vrea să lucreze, Virgil Diaconu a replicat: „Aştept să mă întrebaţi dumneavoastră pe mine ce vă ofer“.  Şi s-a retras. Şi chiar la şedinţa inaugurală, fostul propus redactor-şef, Mariana Şenilă Vasiliu, Marian Barbu şi alţii au făcut opoziţie. Dar n-au reuşit. Şi revista a pornit la drum.
Însă treburile n-au mers ca pe roate. Beţe în spiţe a început să mai vîre şi Tudor Sevastian, şeful culturii judeţene, de teamă că revista „Argeş“ va concura revista „Calende“, în care avea şi el un spaţiu tipografic. Publicaţia pe care o susţinea apăruse cam în acelaşi timp în editarea poetului Călin Vlasie, care a oferit sediu, hîrtie şi tipar la editura sa, Paralela 45. Cu o echipă de elită, din care făceau parte criticul literar Nicolae Oprea, cadrul universitar Mircea Bîrsilă, poetul Miron Cordun, profesorul Al. Th. Ionescu şi fostul director al revistei „Argeş“ care fusese desfiinţată, criticul şi istoricul literar Sergiu Nicolaescu. Colaboratori de primă mînă din Bucureşti şi din întreaga ţară.
Cele două reviste au funcţionat paralel cîţiva ani, fără să-şi afecteze activitatea una alteia. Şi, dacă a dispărut revista „Calende“, a fost treaba ei, în nici un caz sub presiunea revistei „Argeş“.
Aici lucrurile au mers bine, sub conducerea lui Mihail Diaconescu, profesor universitar în Bucureşti, propus pentru premiul Nobel, cu multe cărţi fundamentale şi cronici elogioase chiar de la academicieni, dar fentat de grupul lui Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Şi peste toate s-a suprapus o mare gafă, dacă nu va fi fost mai mult. A dat-o în bară cu un articol în care nu era de acord cu tezele criticului literar Eugen Lovinescu. Profesor şi director la o şcoală din Piteşti, şeful comisiei culturale din Consiliul Municipal, Marin Rădulescu, nu s-a lăsat pînă cînd nu l-a scos din redacţie.
O perioadă de interimat cu Jean Dumitraşcu la conducere, care a abandonat revista pentru Filarmonică. Iar azi publicaţia este condusă exact de echipa de la „Calende“: Dumitru Augustin Doman, Nicolae Oprea, Mircea Bîrsilă, la care se adaugă Mariana Şenilă Vasiliu, exact cei care erau împotriva înfiinţării ei. La care se adaugă şi poetul Aurel Sibiceanu şi Simona Fusaru - secretar de redacţie. Iar eu nu am refuzat să  fiu prezent printre ei. Ne împăcăm bine. Şi o susţin.
Şi totul merge bine. Ce e drept, cu destule nemulţumiri din partea obştii scriitorilor locali. Unii chiar competenţi, alţii numai veleitari. Dar, spre satisfacţia nenumăraţilor colaboratori din toate colţurile ţării, şi apreciată ca una dintre cele mai bune reviste din România.
    Aşa e viaţa. Merge înainte...


Marin Ioniţă 


Vizualizari: 2087

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info