Curierul Zilei - O expoziţie frumoasă şi o prezentare mincinoasă
PRIMA PAGINA
 

*** Apă cu bacterii în trei comune!     *** Sîntem campioni la mame sub 15 ani!     *** PASTILA de UMOR      *** Cursurile pietei valutare     *** Ursul a mîncat oaia omului     *** Turist de 22 de ani, mort de frig     *** A căzut în cap, pe casa scării      *** A nins pe Transfăgărăşan      *** Imnul Centenarului pe acorduri de pian!     *** Concert de pian pentru 4 mîini     *** Pasionalul tango, la Davila     *** 6 medalii la Campionatul Naţional     *** „Putem obţine o medalie în acest sezon“     *** Începe Memorialul Ziguli     *** Bogdan Cuzma a cîştigat Trofeul Câmpulung Muscel 2018     *** Cupa Romaniei Faza pe judeţ      *** Învinşi în deplasarea de la Horezu     *** Vor calificare în optimi!     *** Fost antrenor al Mioveniului, la Dinamo    

 
O expoziţie frumoasă şi o prezentare mincinoasă Imprimare E-mail
(2 voturi)
marţi, 31 mai 2016

O expoziţie frumoasă şi o prezentare mincinoasă

 

 Aşa s-a întîmplat la vernisajul unei expoziţii a artistului plastic Constantin Samoilă. Gafa aparţine chiar auto­rului, care, şi pe invitaţii, şi în cuvîntul de deschi­dere, declara că aceasta este ultima sa expoziţie.

 

De ce aţi făcut-o, domnule Samoilă?

- Mă simţeam obosit. Mă credeam îmbătrînit. Mă temeam să nu ajung depăşit. Perimat. Să cad în ridicol sau, şi mai rău , în anonimatul absolut.

A fost un drum lung pînă aici?

- De aproape şaptezeci de ani!

Cînd aţi intrat în acest joc?

- Încă din copilărie. Mai înainte de a învăţa să fac litere!

Primele modele?

- Păsările, florile, pomii, obi­ectele, clădirile, animalele, oamenii... Mai mă atrăgeau şi sfinţii pictaţi pe pereţii bisericii care era chiar peste drum, la cîţiva paşi de noi, şi o priveam ore întregi pe fereastră şi de pe prag. Eram fascinat de tot ce mă înconjura.

Şi încercaţi să le desenaţi?

- Da… Cu cărbune de pe vatră pe pereţii odăii. Aceasta a fost prima mea expoziţie!

Răsplata?

- O chelfăneală bună!... Dar m-au şi răsfăţat.

 Hai să ajungem la prima expoziţie oficială şi permanentă!

- Peisaj industrial. Era la modă pe atunci. Sonde în foraj, sonde în exploatare, sonde în erupţie. Sonde, muncă entuziasmată, abnegaţie, eroism... Realism... Nu întîmplător lucram pe atunci ca tehnician la Trustul Petrolului.

Şi bineînţeles că nu v-aţi oprit!

- A doua expoziţie a fost la Casa Studenţilor şi, concomitent, la Clubul Institutului de Construcţii. Bine primită. Învăţam la Facultatea de Construcţii Civile şi Industriale, unde am avut un profesor de desen extraordinar. Dar m-a marginalizat. Lucrase pentru Casa Regală. Chiar în timpul studiilor mele, a fost scos din învăţămînt şi a ajuns pe un şantier unde scria lozinci şi texte de protecţia muncii. De la el am învăţat foarte multe. I-am fost un bun ucenic...

În rest? Liceul de Arte măcar la seral? Şcoala Populară? Institutul de Arte Plastice?

- Singur. Cu ce am putut să desprind din cărţi, din expoziţii, din muzee!

Şi în metaloplastie cum v-aţi ucenicit?

- Tot aşa. Pe surse. Fără profesori. Fără atelier de creaţie...

Vă puteţi numi un artist amator?...

- Unii mai mă numesc şi artist naiv, popular şi nu mai ştiu cum! Nu mă interesează! Important este să lucrez!

Pe ce pictaţi? Pe suport de lemn, de pînză, de carton?

- Am folosit toată gama. Penultima expoziţie a fost de icoane pe sticlă. Mi-am permis şi o inovaţie. În locul uleiurilor şi al terebentinei în amestec cu albuş de ou, sistemul cunoscut, folosesc combinaţii de oje. Acel material pe care îl întrebuinţează doamnele la vopsitul unghiilor. Cu rezultate foarte bune.

Şi ultima expoziţie, cea încă fixată pe pereţii de la Centrul Cultural?

- Aceasta este numai de metaloplastie!

De unde materialele?

- De oriunde le găsesc: cioburi de oale de gătit, de cazane de făcut ţuică, de orice, numai aramă să fie!

Cu ciocanul şi dalta...

- Dar mai întîi se prepară! Arama se arde în foc, se a­runcă în apă rece de mai multe ori, pînă se descăleşte şi devine maleabilă. Există şi tehnici de obţinere a nuanţelor de culori, de umbre şi lumini, chiar patină de aur şi argint.

Dar să revenim la opera de artă! Ce întîlnim în această expoziţie?

- O icoană cu Iisus Hristos, alta cu Maica Domnului, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena , Sfîntul Gheorghe care ucide balaurul, Sfântul Ilie! Apoi Mircea Vodă, domnul Ţării Româneşti, şi Hronicul care atestă aşezarea oraşului Piteşti pe aceste locuri. Şi alte subiecte istorice. Iată-l şi pe Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, şi magistrala lui semnă­­­tură... Zidirea Meşterului Manole, biserici din secolele trecute... Arhitectură ţărănească, stră­­veche, tradiţională... Personaje din folclor în costume populare din zona musceleană şi argeşeană... Eroi din basme...

Şi aşa stînd lucrurile, mai puteţi spune „ultima mea expoziţie“?

- Răspunsul este un proiect, pe care l-am şi început, al unui monument de piatră în care se încadrează o lucrare de mari dimensiuni, gravată în aramă.

Într-un muzeu?

- Sub cer, undeva în munţi, pe marginea drumului Transfăgărăşan. Darul meu pentru constructorii hidrocentaralei.

Vă urez succes!

                                 Marin Ioniţă


Vizualizari: 4655

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info