Curierul Zilei - Ia românească în ultima pîlpîire
PRIMA PAGINA

*** Vor bani să îşi crească copiii      *** Proiect de cercetare nucleară la ICN      *** 800 de locuri de muncă în Spania      *** PASTILA de UMOR      *** Pregătiri pentru Festivalul Zavaidoc     *** „Moromeţii 2”, la Cinema „Bucureşti”     *** Filmele săptămînii 16-22 noiembrie     *** Braconierii au lăsat maşina şi-au fugit     *** Beat turtă, a căzut în canal      *** S-a oprit cu maşina într-un pod     *** Scandalagiii din Valea Măcelarului, condamnaţi     *** Înlocuiţi carnea cu fasole      *** Copiii cu păduchi la Grădiniţa „Sfînta Maria”     *** Amenzi drastice pentru şoferi      *** 30 lei biletul la meciul cu americanii     *** Liga Naţiunilor     *** După puncte la Timişoara!     *** Naţionala de tineret a SUA vine la Piteşti!     *** Voleibalistele junioare joacă la Braşov      *** Argint pentru Alexandra Olteanu la Braşov     *** Karatiştii din Mioveni, în concurs la Buzău     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul şalăului cu peştişori vii    

 
Ia românească în ultima pîlpîire Imprimare E-mail
(2 voturi)
miercuri, 06 iulie 2016

Ia românească în ultima pîlpîire

 

 Tot mai pîlpîie flăcările pe comori. Pe tezaurul de aur din vremuri strămoşeşti. Din vremea poveştilor şi eresurilor. A voinicilor „cu plete negre şi cu ghioage lungi şi drepte“.

A lui „Dragoş - Dragoş, frăţioare, lasă ochii tăi să zboare, peste culme şi cîmpii, păscute de herghelii!“. A celor „nouă meşteri mari, calfe şi zidari, şi Manole zece, care-i şi în­trece!“. A codrilor cu zimbri şi poienelor cu sînziene.

A Rusaliilor, a Drăgaicelor, a Sînzienelor, a Sînpetrului, a Sumedrului, a cobzei şi cavalului, a fluierului şi ţambalului, a troiţelor de la răscruce, a horelor de la han, a ciobanului ortoman „cu oi mai multe, mîndre şi cornute“ şi „caprei de la munte, cu steluţe albe în frunte“. A fetelor cu ii şi cu marame şi cu busuioc în plete, a feciorilor cu junghere la chimir, a cailor cu frâie de mătase împletite în şase, şi cu zăbale de argint, a vinului de buturugă, a pîinii coaptă pe foi de nucă, a drumurilor de ducă...

 

Ie. Două sunete. Două litere. Eu, unul, nu cunosc un cuvînt atît de scurt care să numească un veşmînt, în care să încapă o lume necuprinsă, un timp nesfîrşit.
Iile de pe Valea Topologului, Valea Argeşului, Vîlsanului, Rîului Doamnei, Argeşelului, Bratiei, Dîmboviţei, Cîrcinovului, Cotmenei, Dîmbovnicului, Neajlovului şi Teleormanului...
Zone etnografice şi folclorice. Fiecare cu un specific al ei. Dar nu uniformizate. De pildă, nici o ie din Muscel nu seamănă cu una din Cotmeana. Dar nici ia de Muscel nu este identică cu alte ii din acelaşi areal geografic.
Ia aparţine exclusiv portului popular şi naţional românesc. Ne putem legitima cu ea pe plan mondial. Bluze, cămăşi înflorate, frumos ornate, au existat de-a lungul veacurilor şi la populaţiile din vecini. În Balcani, dincolo de Nistru... Dar e vorba de alt port popular şi naţional. Portul lor...

Iile. Fiecare cu identitatea, cu personalitatea, cu sufletul său. Nu existau două ii la fel într-un an cusute o iarnă întreagă, seară de seară, la lumina lămpii din perete, ferite de ochi străini. Scoase de Paşte la hora satului. Purtate de fete curate şi neprihănite. Cusute de mînă, cu acul în mii de împunsături pe pînză topită şi înnălbită. Dată în nouă ape neîncepute, de la nouă puţuri, cu nouă izvoare. Cu mătase şi borangic. Cu arnici şi sclipici. Să se bată flăcăii ca berbecii... Motive florale... Dar nu reproduceri după florile din grădini, din poiene, din păduri. Improvizate. Create. O­peră de artă...
Ia. Era purtată în toate zilele. Ia de sărbătoare o îmbrăcau fetele la horă, femeile tinere la nuntă, bătrînele la biserică. Şi ia de toate zilele, purtată de toate femeile în gospodărie, la cîmp, în călătorie. Bărbaţii şi băieţii, şi ei, o cămaşă cu flori. Nu lipsea serbare şcolară în care copiii să nu fie îmbrăcaţi în costume populare. Ba chiar şi învăţătorii, toată apostolimea satului. Cînd scăpa cîte un deputat de la ţară şi el purta cămaşă înflorată în parlament.
Ia era prezentă şi la curţile boiereşti şi domneşti. Doamnele şi domniţele ţării o îmbrăcau şi la ceremonii. Regina Maria şi prinţesele regale purtau cu mîndrie ia şi marama.
Salvaţi ia românească!...
Salvaţi ia românească este strigătul de chemare şi disperare al unei instituţii care are misiunea să păstreze şi să pro­­­moveze tradiţia etnografiei şi folclorului. Dar ce pericol o paşte?
În a doua jumătate a secolului trecut, în perioada uniformizării şi colectivizării, a început producţia de serie a iilor. În ateliere, în cooperative meşteşugăreşti, cu tehnici industriale. Şi astfel, nu putea să nu se piardă individualitatea, personalitatea şi autenticitatea iilor.
Apoi a venit tranziţia. Cînd totul s-a dat peste cap. La modă, chiar în lumea satelor celor mai îndepărtate şi mai conservatoire, au dat năvală hainele de import. Blugii mai ales. Nici o fată nu mai stă să coasă ii. Le mai îmbracă pe la serbări pe cele de la mama, de la bunica, scoase de la naftalină. Uneori port hibrid. În loc de marame, de fote, de catrinţe, ie cu pantaloni de blugi…
Moare, prieteni, ia românească, sub ochii noştri. Devine relicvă în lăzile de zester, care şi ele dispar. Amintiri, nostalgii…
Şi durerea noastră este că nimic nu mai poate fi salvat. Asistăm cu neputinţă la ultima el pâlpâire. Ni se rupe, o dată cu ea, şi ceva din fiinţa noastră naţională.
Cea de-a treisprezecea ediţie a Conferinţei anuale a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Piteşti a găzduit în zilele Sînzienelor reprezentaţi ai Universităţilor din Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Sibiu, Galaţi, Tîrgovişte, Tîrgu Mureş, Iaşi, Focşani, Tîrgu Jiu, ba chiar din Franţa, Algeria şi Armenia. Ia a fost regina acestei sărbători. Îmbrăcată de Lavinia Geambei, lector doctor universitar, de Corina Georgescu, conferenţiar doctor, de studenta Irina, de Valentina Popa, custode la Muzeul din Goleşti şi de alte doamne şi domniţe ale zilelor noastre. Frumoase iile, frumoase fetele… Frumoasă bucuria. Frumoase impresii…  Bucurie… Dar şi umbra întristării… Ultima pîlpîire… Totul aduce a parastas. Miroase a tămîie…   

         Prof. Marin Ioniţă 


Vizualizari: 8948

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info