Curierul Zilei - Carte nouă
PRIMA PAGINA

*** Trei noi săli de sport în Piteşti      *** Seminar împotriva abuzurilor copiilor     *** PASTILA de UMOR      *** Sistarea furnizării apei potabile în Municipiul Piteşti, cartier Găvana III     *** Primăria cumpără utilaje      *** Intrarea Maicii Domnului în Biserică     *** Concert-lecţie marca Florin Totan     *** Încă două cursuri gratuite la Centrul Cultural Mioveni      *** „Jurnal de război”, lansată la Tîrgul Gaudeamus      *** A ameninţat cu maceta ca să primească băutură     *** A plonjat cu maşina în rîul Tîrgului     *** Angajat de la Dacia dispărut de o săptămînă     *** Fraţii, sub control judiciar     *** Fumatul, factor principal în apariţia cancerului     *** Veteranul Ionuţ Butoi, portdrapel la paradă      *** FCSB va juca trei meciuri la Piteşti!     *** „Vom face spectacol!“     *** Sala Sporturilor ar putea primi finanţare      *** Olympic Gym Piteşti, pe podium la Campionatul Naţional de Gimnastică     *** 8 medalii la Campionatele Mondiale de lupte     *** Doar un punct, pentru echipele argeşene     *** Karate: Medalii pentru CS Dacia     *** Liga II, Etapa 17     *** Liga Naţiunilor    

 
Carte nouă Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 27 august 2016

Carte nouă

 

Din întunecimea pădurilor în centrul universului

 Elena Camelia a venit pe lume într-un focar intelectual. Mai exact, în clanul Bădeştilor, care de buni ani a dominat educaţia şi cultura acelui sat de sub munţi şi de sub păduri, de unde se întorceau toate drumurile. Generaţii după generaţii de dascăli, începînd cu acel Ilie Bădescu de dinaintea veacului trecut, apoi Gheorghe Bădescu, după el alţi Bădeşti fără număr, răsăriţi din popor, destoinici, harnici, cinstiţi, isteţi, cu dragoste de sat şi de oamenii lui. Nu e de mirare că din acest furnicar înaripat a ţîşnit un poet cu renume peste hotare, ajuns chiar conducător al unui forum internaţional de la Paris: Horia Bădescu.  A doua jumătate a secolului douăzeci îl avu pe Ghica Bădescu, dascăl şi director de şcoală, şi pe soţia lui. Care lăsară urmaşi pe profesorii Cezar şi Angela Bădescu. Şi alţi Bădeşti de-a lungul deceniilor, adevăraţi apostoli ai satelor. În afară de descifrarea buchiilor, decriptarea misterelor ştiinţei, cultivarea tradiţiilor, avansul în mo­­dernitate. Jocuri şi cîntece populare şi naţionale, coruri, ansambluri, serbări şcolare, festivaluri, concursuri - pînă în capitala ţării, distincţii, premii. Articole în presa locală, studii în revistele de specialitate, manuale, chiar cărţi de memorii sau de literatură. Dar nu rămîne un sat izolat, în civilizaţia sa ancestrală, la periferia celei moderne. La Arefu se dansează vals şi tangou, se ascultă muzică la modă, chiar clasică şi cultă, se îmbrăcau haine de oraş, se foloseau parfumuri. Limbaj de salon se flirta la reuniuni, la sindrofiile întelectualilor.
Barajul, minune a tehnicii construcţiilor hidroenergetice, lacul de acumulare şi Transfăgărăşanul, pînă la hotarul cu Ardealul, pînă la Bîlea Lac, unul din cele mai frumoase drumuri din lume.

   Cuibul Cameliei

  În acest mediu i-a fost dat să se nască Elenei Camelia. Un nod de fată, cu codiţe împletite, copilă a profesorilor Angela şi Cezar Bădescu. Şi nu putea să apuce pe alt drum decît pe cel de profesoară. Şi, contaminată sau născută cu morbul literaturii, n-a avut decît să şi scrie. Cu cerneala sufletului.

 Povestioare de ţărăncuţă

 Primul volum de proză, „Povestioare de ţărăncuţă“. Amintiri din copilărie…
 Universitarul Alexandru Mărchidan, de la Catedra de Filozofie a Universităţii din Piteşti, el însuşi un poet de seamă în România, o numeşte „un Creangă al Munteniei“ (cum apreciase mai înainte George Călinescu pe Ion Marin Iovescu. De i-aş spune „un Sadoveanu, un Rebreanu, un Ionel Teodoreanu, deocamdată ea rămîne prozatoarea începătoare de la Arefu, ingenuă şi originală…).
 Scrisă în graiul locului şi cu amprenta neaoşă, cartea musteşte de nostalgie, duioşie şi umor. „A fost odată, pe vremea cînd copilăria era un vis mîngîietor şi dulce, o măicuţă blîndă şi bună… Avea un chip gingaş şi-un glas duios, pe măsura numelui său, Angela. Şi era măicuţa mea, „mica“ mea... Şi mi-a mîngîiat somnul tulburat de coşmaruri şi nelinişti, mi-a alinat suferinţele, mi-a risipit îndoielile şi mi-a şters lacrimile în ceasurile de cumpănă…“.
Şi realizează Camelia nişte portrete, potrivite cu îndemînarea unui scriitor clasic: „June - prim şi Don Juan de Arefu, ticu a fost un bărbat curtat de multe femei la viaţa lui, şi nici el nu s-a lăsat mai prejos. Era de-al Bădeştilor, mereu cu vorbele potrivite la rever… Chipeş, bruneţel şi cu bucle în păr, meşteşugul vorbitului îi era la îndemînă la orice oră şi vocea-i pătrunzătoare i-o desluşeai dintr-o mie…“.
 Şi zugrav de peisaje pitoreşti: „Cei care-o calcă pentru prima oară ar zice că-i o uliţă ca toate uliţele, nici mai prăfuită, nici mai bolovănoasă, nici mai lată, nici mai îngustă. Însă uliţa din faţa casei părinteşti din Arefu nu-i una ca toate cele, ci e uliţa copilăriei mele, mai ţărănoasă, mai prăfuită şi bătută de arşiţa verii, spălată de ropotul ploilor de vară şi năclăită de nămol în vremea dezgheţului, molcomă în fapt de seară, ca o cloşcă grijulie aşteptându-şi puii cei şturlubatici să i se întoarne de pe coclauri…“.
  Întîmplări, poveşti, oraţii, superstiţii, o monografie literară cu un sat fără seamăn, un început de lume. Elena Camelia Bădescu, azi Sighiartău după numele soţului, este o scriitoare împlinită. Să vedem dacă se va opri aici. Stocul de amintiri este limitat. Va trece, oare, la literatura de ficţiune? Va descoperi noi bijuterii în tumultul vieţii?
  Surprizele sînt inevitabile. Talentul nu este întotdeauna trecător. „Dacă intră în tine microbul literaturii, nu te lasă pînă ce nu te face statuie sau te bagă în mormînt!“, spunea Topîrceanu. Ce se va întîmpla cu fata din neamul Bădeştilor, profesoară în Germania?

 


Vizualizari: 7835

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics










































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info