Curierul Zilei - Ce mai citim, ce mai scriem?
PRIMA PAGINA

*** Punctul de pensie creşte semnificativ     *** Angajaţii de la Finanţe ameninţă cu greva     *** PASTILA de UMOR      *** Program nou la Zona de picnic Făget      *** Stadiul lucrărilor de investiţii executate pe domeniul public      *** 1092 de focare, 360.800 porci ucişi!     *** Volumul construcţiilor în scădere!     *** Expoziţia «Seminţe cu suflet», la Piteşti     *** Alege să nu fumezi!     *** Pensionarii aşteptaţi la bilete de tratament!     *** Primarul s-a ales cu camionul confiscat      *** Tînăr de 28 de ani, găsit spînzurat!     *** În arest după ce a spart o casă     *** Deţinuţii îşi pot executa pedeapsa acasă!     *** A murit şoferiţa de TIR care ajuta cîinii abandonaţi      *** Consumator de droguri, condamnat     *** Scandaluri sfîrşite la spital     *** „Meci greu, dar mergem să câştigăm“     *** „N-am primit nici o solicitare fermă”      *** Derby pentru supremaţie!     *** Vor să bată campioana!     *** 9 ani de la dispariţia lui Constantin Cârstea    

 
Ce mai citim, ce mai scriem? Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 24 septembrie 2016

Ce mai citim, ce mai scriem?

 

 „Mirajul dansului“, vol. 3 (2014) şi vol. 4, de Dorin Oancea, Editura ALEAN, 2016
Capitolul V, în vol. 3, pag .169, 170
FOLCLORUL MUZICAL- COREGRAFIC ARGEŞEAN ÎN CONTEXTUL CELUI NAŢIONAL. SUBZONELE ETNOFOLCLORICE DIN ARGEŞ - MUSCEL

 

 Desigur, interesul pentru cunoaşterea fenomenului folcloric, pentru culegerile şi cercetările folclorice a crescut, însă, din păcate, acest fapt s-a întîmplat tocmai pe măsură ce tezaurul nos­­tru s-a diminuat.
 Folclorul argeşean, structurat pe cele două subzone folclorice majore - zona de nord şi zona de sud - are caracteristici proprii, dar perfect integrate structural fondului folcloric românesc.
 Lucrările asupra Muscelului, realizate de valorosul cercetător Constantin Rădulescu - Codin ( 1875 - 1926 ), ne-au relevat o serie de caracteristici locale, dar şi zonele folclorice limitrofe, care s-au intersectat cu tradiţiile de aici. Muscelele au răsunat mereu de cîntecul din fluier, frunză şi caval al ciobănaşilor judeţului Argeş, din Dâmboviţa şi Prahova, dar şi dinspre Bran.
Din fericire, tot acest areal etnofolcloric face parte din ţinuturile cu o străveche populaţie românească, păstrînd o cultură tradiţională nealterată.
 O cercetare etnofolclorică amănunţită trebuie făcută analizînd şi posibilele influenţe ale zonelor folclorice învecinate, dar şi ale unor tradiţii estompate, cum ar fi păstoritul. Arcul carpatic pare a fi concentrat şi conservat în interiorul său patrimoniul tradiţional muntenesc. Şi astfel, chiar dacă ungurenii şi vrîncenii vor fi străbătut defileurile în transhumanţa lor permanentă, purtînd cu ei cîntecele, dorurile şi jocurile lor specifice, se vor fi ivit de statornicia oamenilor locului, care deşi vor fi apreciat noutăţile muzical-coregrafice, aduse la horile (horele) locale de păcurarii de peste tot, îşi vor fi apărat, perpetuat şi îmbogăţit tradiţiile, conştientizând jocurile venite din alte părţi şi numindu-le în funcţie de locurile de provenienţă: ungureneşti, ungureşti, prahovene, dîmboviţene etc.
  Ciobănaşii argeşeni, porniţi la vale în momentele iernatului, într-o zonă mai primitoare, mai bogată în resurse de hrană, se văd siliţi să se autoexileze câteva luni bune, pentru a asigura hrana animalelor, adaptîndu-se şi ei condiţiilor social- economice locale, deci integrîndu-se cumva şi obiceiurilor şi ritualurilor locului.
  Păstorii argeşeni se întreceau în cîntări şi jocuri de brîu cu fecioreştile, ponturile şi bătăile pe cisme ale ungurenilor, cu bătutele, corăgheştile şi arcaneaua păcurarilor moldoveni, cu sîrbele şi horele căluşăreşti, cu rustemele, galaoanele, şi poloxiile olteneşti, cu geamparalele dobro-
genilor, ames­­tecate cu jocuri ale minoritarilor; realizînd, în lungile seri de iarnă, schimburi de valori materiale şi spirituale.    
 (...) pag. 193:
   Un brîu ca la joc se deosebea destul de mult de un brîu de ascultare, care de multe ori era însoţit şi de texte de dragoste şi de voie bună, dar şi de strigături pe măsură, fiind ceva mai aşezat ca tempo:
          Cine s-o lăsa de brîu
          Să dea plosca cu rachiu,
          Dar şi baniţa cu grîu!
          Eu de brîu nu m-oi lăsa,
          Că mi-e goală baniţa,
          Iar din ploscă oi tot bea,
          Pîn’ mi-o suna scîndura
          Şi popa m-o tămîia.

           Uşurele, uşurele
           Cu ciobanii prin muscele
           Şi cu fete frumuşele,
           Să-mpletim jocul cu ele!

            Eu la brîu sînt uşurel,
             C-am mîncat carne de miel,
            Şi codiţă de purcel
       Şi carne de prepeliţă,
       S-o sărut pe-a mea drăguţă!
      (Să-mi dea mîndra o guriţă!

 


Vizualizari: 1476

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info