Curierul Zilei - Proiect pentru Consiliul Europei, plămădit în România, la Răteşti
PRIMA PAGINA

*** Punctul de pensie creşte semnificativ     *** Angajaţii de la Finanţe ameninţă cu greva     *** PASTILA de UMOR      *** Program nou la Zona de picnic Făget      *** Stadiul lucrărilor de investiţii executate pe domeniul public      *** 1092 de focare, 360.800 porci ucişi!     *** Volumul construcţiilor în scădere!     *** Expoziţia «Seminţe cu suflet», la Piteşti     *** Alege să nu fumezi!     *** Pensionarii aşteptaţi la bilete de tratament!     *** Primarul s-a ales cu camionul confiscat      *** Tînăr de 28 de ani, găsit spînzurat!     *** În arest după ce a spart o casă     *** Deţinuţii îşi pot executa pedeapsa acasă!     *** A murit şoferiţa de TIR care ajuta cîinii abandonaţi      *** Consumator de droguri, condamnat     *** Scandaluri sfîrşite la spital     *** „Meci greu, dar mergem să câştigăm“     *** „N-am primit nici o solicitare fermă”      *** Derby pentru supremaţie!     *** Vor să bată campioana!     *** 9 ani de la dispariţia lui Constantin Cârstea    

 
Proiect pentru Consiliul Europei, plămădit în România, la Răteşti Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 15 octombrie 2016

Caseta cu portrete

Proiect pentru Consiliul Europei, plămădit în România, la Răteşti

 

 Autorul proiectului, gînditorul, scriitorul şi artistul plastic Vasile Dorin Ghilencea. Născut la Berevoieşti, judeţul Argeş, în anul 1936, la 15 august. Pensionar din activitatea zootehnică, scriitor cu peste 15 romane publicate şi altele gata de tipar, preşedinte al Ligii Scriitorilor Români de pretutindeni, Filiala Argeş, fondator şi editor al Revistei Carpatica-literar-artistică, trimestrială. „Un bun povestitor, un bun peisagist, atît în pictură, cît şi în literatură. Un autor nostalgic al plaiurilor muscelene şi care crede în posibilitatea unei societăţi morale, educate estetic. Crede în modelarea omului prin cultură şi iubire. Fermecat de misterul feminin, nu scapă nici un prilej să scoată în evidenţă frumuseţea femeii, să lupte pentru emanciparea ei“ (caracterizare de  scriitorul Ion Dincă).

 Interviu în litere: -Ce v-a îndemnat să alcătuiţi acest proiect?

Respectul pentru femei!

Care este ideea fundamentală a acestui proiect ?

Femeile nu trebuie privite ca o turmă uniformă. Se impune şi aici o ordine, o clarificare pe categorii.

Pe ce efect contaţi?

În primul rînd, o schimbare, o trezire a competenţei, o ambiţie de perfecţionare, de impunere în societate a acestei fiinţe.

Pe care le iubim şi fără de care nu putem să trăim, nu-i aşa? Ce categorii propuneţi?

Clasa I este cea a femeilor record: Această clasă a superlativului este compusă din domnişoare şi doamne cu pregătire superioară, înaltă ţinută morală, curaj, spirit şi inteligenţă evidenţiat în Cultură, Artă, Inventică, Ştiinţă, Diplomaţie, Medicină şi în alte domenii. Nu se ţine seama de provenienţă, de origine, de influenţa rangului merovingian, nobil, sau de starea materială, ci de adevăratele valori, adică inteligenţa şi creativitatea, recunoscute ca o chintesenţă a muncii de studiu şi aplicabilitate.

Apare un nou curent în cultura şi civilizaţia actuală? Sau e vorba de reînvierea unui vechi curent al filozofiei antice?

Aici nu vorbim de curentul spiritual numit Taoist sau de Confucianism, ci de unul nou, bazat pe respect reciproc şi pozitivist însuşit, adică de Calea şi Legea Universală, vedică, ce o găsim în scrierile spirituale hinduse, ordinea şi legile Creştinismului şi Budismului, ca început al unei forme egalizatoare, adică conform principiilor susţinute de japonezul Dogen în scrierile sale.     

Şi de unde această legătură ?

Aşa cum India este numită Ţara Zeilor, România a fost denumită ca fiind Grădina Maicii Domnului. Putem găsi o filiaţie în istoria Indiei, cînd regele Shah Jahan al Indiei Evului Mediu i-a dăruit soţiei sale Mumtaz Mahal, ca simbol al iubirii, impresionantul mausoleu-monument Taj Mahal. Iar un contemporan al lui, marele voievod al Ţării Româneşti Neagoe Basarab, ca preţuire a religiei creştin -ortodoxe, cu ajutorul Meşterului Manole, împlineşte un vis, trimis în mod divin (văzut în mod psiho-consonantist), construind o ctitorie măreaţă, Mănăstirea de la Curtea de Argeş (şi, ca orice zidire, legenda spune că s-a făcut cu sacrificiul Anei, soţia lui  Manole). IUBIRE PENTRU IUBIRE!

În mod firesc, urmează Clasa a doua:

 Clasa femeilor elită. Din această Clasă fac parte personalităţi polivalente: Ştiinţe, Arte, Inginerie şi Inventică, Sport etc. Aproximativ 25-30 % ar putea fi la conducerea Statului, întrucît vigoarea lor e apropiată de cea a înaintaşelor, cum ar fi cazul imaginat de Aristofan în una din piesele lui, „Adunarea femeilor“, adică un stat atenian condus de femei şi întemeiat pe comunitatea bunurilor. „ Voi face să crească o singură viaţă comună, la fel pentru toţi“, (…) „în care va curge belşug tuturor şi din toate“, spune una dintre femeile din piesă.

Mi se pare că această piesă a lui Aristofan este o comedie satirică, dar, mă rog… Să trecem mai departe .

Clasa femeilor generale: Aceasta este Clasa cea mai importantă în societate, beneficiind, din oficiu, de rolul de tezaurizare, fiind purtătoare a iconografiei vieţii trăitorilor la oraş dar, mai ales, la ţară. Pe ea se sprijină perenitatea tradişiilor spirituale ale românilor (obiceiurile, miturile, datinile, colindele, zicătorile, arhaismele, toponimicele, doinele, glumele satirice). Se conservă astfel  marea artă anonimă, de mare interes naţional, la întrecere cu cea cultă, se păstrează chintesenţa cugetului românesc, la fel ca şi în cazul altor popoare. Aici apar, în original, ori pozînd sărbătoreşte pe prispa mereu înnoită, chipurile vesele ale satului românesc, în peisajul sacru al Istoriei milenare, această clasă fiind suportul major al societăţii, al economiei, principala ei sursă de trai, forţă de muncă a Ţării şi Cetăţii, în toate sferele de activitate (Ştiinţă, Cultură, Învăţămînt, Sport, Economic, Social etc.) (…) Este Clasa majoritară, cu rădăcini în mitic, ca apartenenţă la Zeiţa Bendis, al cărei cult fusese introdus şi la Atena, în timpul lui Pericle. Platon, încă din primele rînduri ale operei sale de maturitate, Republica, a recunoscut că a luat ca model regatul agatârşilor, al geţilor, relatînd serbările şi ceremoniile în cinstea acestei zeiţe, protectoare a femeilor.    
Ca un filozof din Antichitate, sau, precum Noica şi Petre Ţuţea de la noi, Vasile Dorin Ghilencea s-a retras din zgomotul oraşului în satul lui natal. Şi face proiecte pentru Consiliul European. De fapt, vrea să reformeze gîndirea despre lume.
Ce va spune Europa despre gînditorul nostru?      

 Marin Ioniţă


Vizualizari: 2313

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info