Curierul Zilei - Ce mai citim, ce mai scriem?
PRIMA PAGINA

*** Costul locului de la masa bogaţilor     *** Campanie de informare şi concurs în Şcolile din Mioveni      *** Cartofii şi utilităţile s-au scumpit!     *** PASTILA de UMOR      *** Mai puţine naşteri decît decese     *** Maşini multe, vînzări rare, în tîrgul auto     *** Pregătiţi-vă de Black Friday!     *** Ursul l-a muşcat de cap     *** Ameninţa că se aruncă de pe pasaj     *** Spărgătorii de la Orange Shop, rămîn în arest      *** Furau din maşini, locuinţe, societăţi...     *** Costache a fost achitat     *** Accident, cu trei răniţi şi trei maşini     *** O piteşteancă, campioană mondială     *** Învinşi greu de olteni!     *** Florin Nini: „Nu am fost constanţi”     *** Todorov: „Formăm o echipă unită“nbsp;    *** Stupu şi Ankomah, doar spectatori la Piteşti!     *** Liga 1 - Etapa 13     *** Victorii şi medalii la oină, handbal, volei şi karate     *** Gazdele, victorii pe linie    

 
Ce mai citim, ce mai scriem? Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 29 octombrie 2016

 Ce mai citim, ce mai scriem?

 

  Concursul de poezie „Ion Pillat“, aflat la cea de-a şaptea ediţie, organizat de Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale A rgeş, a avut menirea în acest an de a descoperi cititorilor iubitori de poezie performanţele unui nou lirism, printr-un cvartet de studenţi poeţi laureaţi, două tinere şi doi tineri, care promit a intra în rîndurile poeţilor consacraţi, pentru ca dumneavoastră din această lume să mai aveţi parte de cel mai frumos dintre spectacole, care este cel al minţii umane în luptă cu o realitate care o depăşeşte, totul prin forţa sugestivă a versurilor inspirate. Vă prezentăm mai jos o sumară selecţie din poemele desemnate laureate în acest an, de către un juriu titrat, alcătuit din profesori şi poeţi argeşeni de prestigiu (Nicolae Oprea- critic literar, preşedinte al juriului, Magda Grigore, poetă, Denisa Popescu Martin, poetă, Mircea Bârsilă, poet, Dumitru Augustin Doman - scriitor, redactor-şef al revistei de cultură Argeş). 

    Adrian George Matus, din Satu Mare, judeţul Satu Mare, Marele Premiu al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş.

 Jolene

 Motto: „Căci frumosul nu-i altceva/ Decît începutul cumplitului pe care abia-l îndurăm“.

moment de răsuflu în faţa mesei de miazănoapte pe care mîncam în fiecare seară de noiembrie.
Te-am ascultat în compania fumului de ţigară şi a pereţilor haussmanieni -
se înşiraseră între coaste de femeie frumoasă toate micile tale răutăţi de care nu puteai să scapi
dincolo de cuvinte spuse în aceeaşi limbă, dar pricepute atît de alambicat - ca un hăţiş de idei din care trebuia să tai cu coasa bunicului -
dincolo de cuvinte, se iveşte chipul familiar, dar ţi-am spus cîndva ar fi trebuit să vorbim limba oaspetelui ce ne-a hrănit şi ne-a şcolit vreme de cîţiva ani
vocea lor nu tremură în faţa frumuseţii tale se pliază doar pe toate acele începuturi de riduri, supărări gratuite,
cafele băute în toiul dimineţii pe lîngă tomurile de cărţi de drept în care îţi ascundeai inteligenţa
de pisică ce priveşte luna la răsărit
ce se contorsionează în decembrie
Jolene,
îmi amintesc cum cele mai frumoase certuri despre limbile pămîntului
ce zburau ca nişte fluturi şi despre teritoriile de unde veneam eu erau cu tine,
Jolene.

Casablanca - Paris nord

 Zineb - frumuseţea ta, de regină a pustiurilor africane, se arăta doar fidelilor
împărţeam în fiecare seară carnea şi ceaiul şi cuvîntul şi fapta
erai kabilă, nu marocană - mi-ai şi scris cu o inexactă mîndrie
într-un alfabet pe care nimeni nu-l mai ştia
m-ai învăţat să scriu acele lungi cuvinte;
frumuseţea ta, Zineb, aduna poveştile între pliurile hainelor tale
despre Casablanca şi despre tadjin, despre alhambra şi tatăl tău ce făcuse puşcărie, despre nisipul ce curge deasupra ochilor şi în jurul lungilor tale degete pline de inele de argint
m-ai învăţat să spun acele lungi vorbe,
presărate cu sunete pe care doar mielul lui Avraam le-ar fi făcut înainte de lama cuţitului.
Frumuseţea ta, Zineb, mai era ascunsă între cîrlionţii părului înfăşurat în batic,
în acele bucle de nearătat şi în jurul ochilor tăi, ne spuneam secrete din alte timpuri,
încă mai aveai nevoie de ascunzişuri de amnezie forţată:
în bătaia puştii, vînătoare de căprioare pe domeniul familiei
în vînzarea de complimente, te-ai nuntit precoce şi neaşteptat
sub raze de lună ce cădeau printre ramurile de măslin.
Bogdan Alexandru Petcu, localitatea Albele, comuna Bîrsăneşti, judeţul Bacău, Premiul
Centrului de Cultură Brătianu - Ştefăneşti, Vila Florica

 Motto: „Te-am făcut pe măsura singurătăţii mele,/Lumea-ntreagă să ne ascundem,/Zile şi nopţi să ne-nţelegem“ (Paul Eluard, Să te iubesc).

Plecarea din care-au izvorît cele 6 cînturi de apoi

Cînd am vrut să plec de la sataveam în suflet fiecare loc din care cineva pleca;
visam
şi orice lucru mă făcea să gîndesc că plec de la sat,
despărţirea de o femeie îmi amintea de acea ruptură adîncă dintre mamă şi fiu,
dintre om şi veşnicia lui de factură rurală, despre care cu mult timp mai tîrziu aflasem că vorbise geniul mut.
Patetismul liric devenea drama plecării (nu am ajuns la o cunoaştere mai esenţială de-atît şi nu voi găsi ceva mai frust, oricît aş studia).
Mă întrebam cum mai cresc animalele, plantele, satele, într-un sat dacă eu plec, mă întrebam
în timp ce despre marile probleme ale ştiinţei
- cum poţi să pui la păstrare un boson higgs ca din el să crească la moarte un mic arbore să-l umbrească pe omul plecat -
nu ştiam nimic nici despre celulele fotovoltaice, cancerul cu care ne naştem şi încă nu se poate trata
sau despre faptul că un profesor clujean a descoperit sîngele artificial,
căci pînă voi primi transfuzia care să mă facă să trec peste despărţirea de sat
voi muri cu sîngele meu neinventat.
ce ştiam eu despre marile întrebări -
pe care unii le numesc de copii - ale metafizicii? despre de ce-ul? care a aprins rugul medieval de nenumărate ori despre de ce-ul? Care te trimite la oraş după exemplul bacovian să-nveţi filosofie sau cum
să simţi mai profund
adică să fii angoasat.
Nu ştiam nimic nici despre religii sau popoare care distrug valuri imense de slavi doar din dorinţa de a-şi ţine hotarul,
nu ştiam de turnirul khazar sau despre morţile anunţate cărora li
s-au scris cronici,
nu ştiam de cazuri ciudate de oameni care văd lupi holbându-se-n casă,
nici de dorinţa inconştientă de a-ţi omorî tatăl spre a muşca din trupul lui pîine,
nu ştiam de hiene, lupi sau alte animale psihopompe ori nu,
pe care îngăduitor le port cu mine chiar şi cînd plec de la sat
ce pot să ştiu din toate acestea
decît că am plecat,
am plecat după cum toţi care au o valiză pleacă,
fără să ştie dacă e vorba de metafizică, poezie sau ştiinţă în ceea ce fac?

Dorina Mihai Moise


Vizualizari: 1719

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 16.10.2018

--- 3.988 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info