Curierul Zilei - „O viaţă de om“
PRIMA PAGINA
 

*** Hoţ filmat cînd fura dintr-un centru pentru copii     *** Un medic şi-a transformat maşina-n tomberon!     *** Detenţia la domiciliu, neconstituţională!     *** Delict pe insula Caprelor!     *** „O creatură delicată” şi „Scurtcircuit”, la Cinema Bucureşti     *** Academicianul Gheorghe Păun vorbeşte despre globalizare     *** Chinezii, interesaţi de domeniul agro-alimentar din Argeş      *** Afacerile din comerţ, în creştere     *** Spionaţi de adversari     *** Culisele meciului FC Argeş - U Cluj     *** La doar 1 punct de podium!     *** „Diferenţa trebuia să fie mult mai mare!“     *** „N-am găsit soluţii să desfacem apărarea“     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** „Am crezut în echipă, de la început!“     *** Unirea Bascov, pe locul 4     *** Codin şi Preda au adus primul punct al lui Bradu     *** 24 de goluri, 7 penaltiuri, o eliminare    

 
„O viaţă de om“ Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Carte nouă

„O viaţă de om“

 

 Pîrvan Parnia… Nume parcă anume făcut ca să aibă rezonanţă. În această carte, autor! În care, în peste trei sute de pagini, povesteşte o viaţă de om. Nu e vorba de un roman. Şi nici de un scriitor în adevăratul sens al cuvîntului. Dar volumul se citeş­te cu acelaşi interes ca o carte de literatură sen­zaţio­na­lă. Dacă o începi, e greu s-o mai laşi din mînă. Am putea spune, fără teama de a greşi prea mult, un roman autobiografic.

Personajul auctorial nu este un erou confecţionat. El a existat în mod real, în carne şi oase, cum se spune. Şi tot atît de adevărat, în acţiune. În faptele înfăptuite, în urmele pe care le-a lăsat. Cum o spune, fără modestie, dar şi fără de exagerare, este vorba de o viaţă de om dedicată pomiculturii şi familiei.
Ca în literatura clasică, lucrarea începe din copilărie: „M-am născut în anul 1932, pe data de 24 februarie, şi înregistrat pe data de 1 martie, ca un simbol al Mărţişorului“.
Într-un sat de moşneni din zona dealurilor aflate în umbra Munţilor Bucegi, cu livezi, păşuni, păduri; obiceiuri şi tradiţii pe care autorul le înfăţişează prin amintirile entuziaste ale copilăriei. Dar care au şi o certă valoare documentară…
Viaţă patriarhală: cîntece, jocuri, strigături, legende, mituri, snoave, descîntece, nunţi, parastase… Sat străvechi, cu rădăcini în istoria Valahiei.
Familie ţărănească. „Nu sînt în posesia unei arhive a familiei, dar la vremea cînd am început să înţeleg cele ce mă înconjurau, în satul meu locuiau fraţii Parnia, fiii lui Ion M. Parnia şi ai Vetei, care au avut zece copii, toţi în viaţă la vremea aceea.
Copilăria, şcoala, pedagog, soldat, şomer, candidat la însurătoare, studenţia, inginer la staţiunea de cercetări pomicole din Fălticeni.
Apoi, la Piteşti. Care pe atunci era un tîrg ceva mai aerisit decît Fălticenii, cu case patriarhale şi grădini ceva mai aglomerat în centru, unde clădirile ce dominau erau sediul regiunii, viitoarea Direcţie Agricolă, Muzeul de Istorie, Teatrul, Banca Naţională şi Banca Agricolă şi centrul comercial cu magazine şi restaurante înghesuite la stradă. Actualele cartiere mari ale Piteştiului - Trivale, Prundu, Bascov - erau comune şi sate unde se practica agricultură. A fost începutul marii ascensiuni.
Institutul de Cercetare şi producţie pomicolă de la Fălticeni, importantă descriere: „Sus, în pădure, într-o poiană, unde se ajungea pe un drum tăiat drept de la poartă pînă în pădure, şi apoi în serpentină. Aici începuse construcţia actualului sediu al Institutului. Iar jos, la şoseaua ce duce la Budeasa, se construiau vilele cu etaj şi cu cîte patru apartamente, încălzire centrală şi o clădire cu dormitoare pentru muncitori, cantină şi un atelier mecanic. Toate planurile erau făcute de un arhitect evreu din cadrul Academiei Agricole, iar locul Institutului a fost stabilit de profesor doctor inginer Giosan Nicolae, pe atunci preşedinte al Marii Adunări Naţionale.
Portretele colegilor, parcă pictate de un artist plastic profesionist. Printre ele, şi al soţiei, pe care o prezintă fără emfază: „Cornelia lucra la Laboratorul de Agrotehnică Pomicolă în probleme legate de cultura cireşului şi vişinului, din care mai apoi şi-a dat doctoratul în anul 1978“.
Şi istoria continuă. „În primăvara anului 1977, ne-am pomenit cu bomba că Institutul nostru s-a transformat în Trust de Cercetare, Proiectare, Inginerie Tehnologică şi Producţie Pomicolă…“.  Deşi preşedintele Academiei, profesor Nicolae Giosan, era şi preşedintele Marii Adunări Naţionale, a făcut pe voia lui Nelu Ceauşescu…
Autorul nu l-a uitat nici pe inginerul Ilarie Isac, cel care l-a înlocuit. „Noi doi am ajuns chiar prieteni, am mers împreună la o specializare în RDG. Între noi a constituit mereu o punte de legătură soţia sa, Mariana, colegă calmă şi corectă, care era din comuna Pietrari, judeţul Dîmboviţa, învecinată cu a mea.
Nu mai intrăm în amănunte. Povestea este frapantă, acţiunea galopantă, povestitorul cu talent. Dar ne mulţumim în încheiere, să reproducem opiniile unor colegi, de aproape cunoscători: „Pentru activitatea sa de pionierat în crearea de noi portaltoi şi pentru formarea profesională a cercetătorilor pepinerişti din toate staţiunile pomicole, doctor Pîrvan Parnia a fost ales director ştiinţific şi director general al Institutului de Cercetări Pomicole Piteşti - Mărăcineni. Un mare rol în reuşita carierei sale l-au avut doamna inginer doctor Cornelia Parnia şi cei doi băieţi falnici…“ (prof. dr Nicolae Ştefan )
„Începînd cu anul 1969, domnul inginer doctor Pîrvan Parnia şi-a desfăşurat activitatea la ICPP Piteşti - Mărăcineni, şef de laborator înmulţirea pomilor, director ştiinţific, director general  (douăzeci de ani). Dotat cu un simţ extraordinar al realităţii şi cu un talent rar de povestitor, era o adevărată plăcere să te afli în compania domniei sale. Pentru meritele sale de om de ştiinţă, a fost ales membru al Academiei Agricole şi Silvice şi membru titular în funcţia de vicepreşedinte, Secţia Horticultură“. (Dr. ing. Mihai Coman).
Şi nu punem punctul final fără a aminti contribuţia doamnei doctor inginer Adina Perianu, care a redactat textul acestei cărţi, devenind, astfel, colaboratoare sau coautor.


Marin Ioniţă


Vizualizari: 2069

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info