film izle film izle online film izle sinema izle

 Ritualul întronizãrii Arhiepiscopului

Curtea Mãnãstirii Curtea de Argeş a devenit neîncãpãtoare sîmbãtã, cînd 600 de preoţi şi peste o mie de credincioşi au participat la slujba de întronizare a Prea Sfinţitului Calinic, devenit, în urma deciziei Sfîntului Sinod, Înalt Prea Sfinţitul Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, şi la ridicarea Episcopiei la rang de Arhiepiscopie. Înãlţarea Prea Sfinţiei Sale pe o treaptã superioarã s-a fãcut dupã un ritual specific, acesta fiind momentul cel mai aşteptat. El nu a avut loc însã înainte de citirea tomosului de proclamare localã a canonizãrii celor trei sfinţi, Iachint de la Vicina, Neagoe Basarab şi Ioanichie cel Nou de la Muscel. Slujba a fost oficiatã de Prea Fericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de membrii Sfîntului Sinod. Evenimentul a consfinţit şi împlinirea a 650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei ţãrii Româneşti.      

Însemnele au fost oferite de Patriarh

Ritualul de întronizare s-a fãcut pe treptele mãnãstirii, cu faţa spre credincioşi, cînd PS Calinic a venit cu capul descoperit şi îmbrãcat în sutanã. Prea Sfinţia Sa a stat alãturi de Prea Fericitul Daniel, care a citit mai întîi tomosul de proclamare a Episcopiei Argeşului şi Muscelului pe treapta de Arhiepiscopie şi, ulterior, pe cel de învestire a sa ca şi Arhiepiscop. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arãtat cã acest moment vine ca o recunoaştere a activitãţii Episcopiei noastre, prin contribuţia la viaţa ortodoxã a poporului român. Citirea tomosului a fost urmatã de învrednicirea ÎPS Calinic cu mantia pe care PF Daniel i-a pus-o pe umeri, o datã cu camilafca (potcap purtat de cãlugãri şi de înalţi demnitari ortodocşi), cu engolpionul (micã imagine sacrã cu Iisus Hristos, purtatã la gît), crucea şi cîrja specificã (baston care serveşte ca simbol al unei demnitãţi). Cele patru însemne au aparţinut şi înainte ÎPS Calinic, însã cutuma spune ca acestea sã fie oferite de Patriarh, pentru a i se recunoaşte autoritatea de Arhiepiscop în ziua întronizãrii. Cu aceastã ocazie, Prea Fericitul Daniel i-a adus în dar ÎPS Calinic douã icoane, una cu Sfîntul Iachint de Vicina, primul Mitropolit al ţãrii Româneşti, şi cealaltã cu Sfîntul Voievod Neagoe Basarab. Tot în dar, i s-a oferit o cruce fãcutã în atelierele Patriarhiei, cu care ÎPS Calinic va binecuvînta de acum înainte drept credincioşii. În cuvîntul sãu, Arhiepiscopul Calinic i-a mulţumit Patriarhului BOR, dupã care a fãcut o scurtã prezentare despre viaţa Mãnãstirii Curtea de Argeş. Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului i-a oferit PF Daniel o monedã din aur, cu domnitorul Neagoe Basarab, un volum despre acesta, dar şi o icoanã înfãţişîndu-l tot pe Sfîntul Voievod. Ceremonia a început la ora 16.00, cu întîmpinarea Prea Fericitului Pãrinte Daniel la Biserica Sfîntul Nicolae Domnesc. Au urmat deplasarea cãtre Catedrala Eparhialã şi slujba Vecerniei Mari, la Mãnãstirea Argeşului. Vecernia este slujba ţinutã cu ocazia unei sãrbãtori deosebite, înainte de apusul soarelui.

Vãcãroiu, Geoanã şi Vadim, în faţã

La ceremonie au fost prezenţi primarii din Argeş, dar şi foarte mulţi politicieni. O parte dintre aceştia au stat în foişorul din faţa Mãnãstirii, în timp ce liderii lor s-au raliat delegaţiei care i-a însoţit pe cei doi Ierarhi. Evenimentul a fost un prilej de a-şi întãri imaginea electoralã pentru Mircea Geoanã, care a ţinut sã dea mîna cu enoriaşii strînşi în dreptul gardurilor care delimitau spaţiul mulţumii de cel al capetelor alese, dar şi pentru Corneliu Vadim Tudor, care, pînã la începerea slujbei de proclamare, nu a ezitat sã schimbe cîteva pãreri cu preoţii. Deşi preşedintele Traian Bãsescu nu a venit, cel care l-a reprezentat a fost deputatul PD-L Cristian Boureanu, alãturi de care a stat secretarul organizaţiei judeţene,Gogu Davidescu. În acelaşi grup, au fost preşedintele PSD Argeş, Constantin Nicolescu, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Vãcãroiu, primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, prefectul Marcel Proca, dar şi lideri ai PRM, printre care Codrin Ştefãnescu şi Marius Marinescu. La eveniment, au ţinut sã participe şi Ileana Brãtianu, dar şi Mihai Erbaşu, aceştia venind cu liderii PNL Argeş.

Cine sînt cei trei sfinţi

Sfîntul Iachint de Vicina, primul Mitropolit al ţãrii Româneşti (1359-1372) - ziua de prãznuire 28 octombrie. Acest Sfînt Ierarh a pãstorit în veacul al XIV-lea, mai întîi în cetatea Vicina, aflatã în nordul Dobrogei, şi apoi la Curtea de Argeş, capitala ţãrii Româneşti. În anul 1359, Patriarhul Calist l-a numit pãstor legiuit al întregii ţãri Româneşti, cu rang de mitropolit. Sfîntul Ierarh Iachint a contribuit la unificarea şi centralizarea statului medieval românesc, adicã Voievodatul sãu Principatul ţãrii Româneşti. În anul 1372, cu pace s-a sãvîrşit, fiind încercat de suferinţe şi boli, pe care le-a primit cu pace, rugãciune şi multã rãbdare.
Sfîntul Voievod Neagoe Basarab - ziua de prãznuire 26 septembrie. Fericitul Voievod Neagoe Basarab a fost vlãstar domnesc. De la Sfîntul Ierarh Nifon al Constantinopolului, mãrinimosul şi binecredinciosul Voievod Neagoe a deprins taina rugãciunii isihaste, evlavia şi trezvia sufletului, învãţãtura şi înţelepciunea lui Hristos. În anul 1512, a fost chemat la demnitatea de Voievod al ţãrii Româneşti, deşi el a refuzat aceastã cinste, cu smerite cuvinte: „Puneţi altul pe carele veţi vrea dimpreunã şi cu sfîntul nostru, iar pe mine mã iertaţi, cã nu voi fi“. Poporul însã, cunoscînd vrednicia lui, l-a rugat sã accepte dregãtoria, şi numai dupã multe stãruinţe, fericitul „Neagoe se plecã glasului lor şi luã coroana şi schiptrul a toatã ţara Româneascã. Şi îndatã fãcu judecatã şi dreptate între oameni“. Sfîntul Neagoe a rãmas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera lui, intitulatã „Învãţãturile lui Neagoe Basarab cãtre fiul sãu Theodosie“. Este prima creaţie de valoare universalã a literaturii române, un adevãrat testament duhovnicesc, pedagogic, filozofic şi enciclopedic. În ziua de 15 ale lunii septembrie, anul mîntuirii 1521, Sfîntul Voievod Neagoe Basarab s-a mutat întru veşnicele lãcaşuri ale lui Dumnezeu, unde a primit cununa cea neveştejitã a slavei Sale.
Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prãznuire la 26 iulie. Acest Cuvios plãcut lui Dumnezeu s-a despãrţit de toate plãcerile şi ispitele lumii deşarte şi s-a retras în Mãnãstirea Cetãţuia, Negru-Vodã, de pe valea Dîmboviţei, unde s-a cãlugãrit. Datoritã numãrului mare de pustnici, ţinutul muscelean a fost numit, mai tîrziu, Valea Chiliilor. Minunatul Ioanichie, dupã ce a deprins modul de viaţã al cãlugãrilor iscusiţi, luînd binecuvîntare, s-a retras într-una din peşterile Muntelui Negru-Vodã, unde s-a nevoit aproape 50 de ani. Cunoscîn-du-şi dinainte sfîrşitul, minunatul pãrinte Ioanichie şi-a sãpat singur mormîntul în peştera sa, încrustîndu-şi în dreptul capului anul trecerii la cele veşnice - 1638. El a adormit întru Domnul în ziua de 26 iulie. Sfîntul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel este şi Sfîntul ocrotitor din Carpaţii României. 

Avantajele ridicãrii Episcopiei la rang de Arhiepiscopie

Întrebat care sînt avantajele pe care credinciosul din Argeş le va avea în urma trecerii Episcopiei la rang de Arhiepiscopie, pãrintele vicar Nicolae Brînzea a spus cã acestea nu vor diferi ca şi impact social de cele care s-au resimţit şi pînã acum, însã, din punct de vedere istoric şi spiritual, Argeşul şi Muscelul au o altã recunoaştere. „Avantajele pe care le presupune ridicarea Episcopiei la rang de Arhiepiscopie sînt şi istorice, şi spirituale. Din acest moment, s-a închis o ranã. Argeşul a fost prima capitalã a ţãrii Româneşti, avînd o contribuţie importantã la dezvoltarea societãţii, plasarea Episcopiei Argeşului şi Muscelului pe o treaptã superioarã semnificînd recunoaşterea valorii acesteia“, a punctat pãrintele. Nicolae Brînzea a explicat cã, „din punct de vedere al Sfîntului Sinod, Arhiepiscopul ocupã un alt loc, mai important, ca şi autoritate“, însã ierarhul respectiv nu poate impune o propunere sau un program prin dreptul la vot pe care şi l-a pãstrat, deoarece pentru adoptarea oricãrei decizii este nevoie de acordul comisiilor şi al Patriarhului. Cu toate acestea, „cuvîntul Arhiepiscopului asupra temelor aduse în discuţie are o greutate mai mare“.

Cele mai importante repere din biografia Înalt Prea Sfinţitului Calinic

Calinic Constantin Argatu, nãscut la 6 iunie 1944, în comuna Cracãu (judeţul Neamţ), a fost tuns în monahism de actualul Mitropolit al Ardealului, Dr. Antonie Plamãdealã, la 31 decembrie 1972 n A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mãnãstirea Neamţ, continuîndu-şi studiile la Institutul Teologic Universitar Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1968, cu teza „Lupta profeţilor împotriva formalismului“ n A fost hirotonit diacon celib la 6 septembrie 1964, iar preot, la 8 septembrie 1964, de Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului n  De la 1 octombrie 1964 la 1 septembrie 1966, a slujit ca preot paroh la parohia Tioltiur din protopopiatul Gherla şi, apoi, prin transfer în interesul serviciului, la parohia Inãu, protoieria Tîrgu Lãpuş. La cerere, dorind sã intre în viaţa monahalã, a fost închinoviat la Mãnãstirea Cãldãruşani din cuprinsul Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, unde a stat din noiembrie 1971 pînã la 1 ianuarie 1974 n De la 1 ianuarie 1974 a fost transferat la Mãnãstirea Cernica, cu binecuvîntarea Patriarhului Justinian, ramînînd aici pînã la 1 august 1977, cînd i s-a încredinţat conducerea ca stareţ al Mãnãstirii Sinaia, judeţul Prahova, dupã care pe cea a Mãnãstirii Cernica. n În toamna lui 1985, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales arhiereu vicar la Episcopia Rîmnicului şi Argeşului, cu titlul de Argeşeanul, stabilindu-se ca reşedinţã Mãnãstirea Argeşului. n Dupã mutaţiile social-politice din 1989,  Patriarhul Teoctist, prin Decret Patriarhal, i-a încredinţat organizarea Episcopiei reînfiinţate, cuprinzînd douã judeţe: Argeş şi Teleorman. La 27 septembrie 1990, Adunarea Naţional Bisericeascã, întrunitã în Colegiu Electoral, l-a ales, prin vot secret, episcop titular al Episcopiei Argeşului şi Teleormanului, obţinînd 74 de voturi, din 91 posibile. n În primãvãra lui 1990, argeşenii i-au dat votul pentru a fi deputat independent în Parlamentul României, în prima legislaturã, în cei doi ani şi jumãtate lucrînd cu colegii deputaţi la legi noi, încununîndu-se cu elaborarea Constituţiei României democratice. Vãzînd greutãţile mari în pãstorirea Eparhiei, care se întindea din Carpaţi la Dunãre, Duhul Sfînt i-a poruncit sã propunã Sfîntului Sinod înfiinţarea Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, în limitele administrative ale judeţului Teleorman. În grija Preasfinţiei sale au fost şi mai sînt pentru pregãtire teologicã studenţii din Albania, Macedonia, Basarabia, fiind ales mitropolit al tuturor aromânilor din Balcani, la Congresul aromânilor de la Freiburg, Germania, în iulie 1993. n Pe 12 iunie 2000 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãţii din Piteşti. n Din 2002, este membru de onoare al Societãţii Profesorilor de Muzicã şi Desen din România şi vicepreşedinte pe ţarã al Societãţii pentru Învãţãtura Poporului Român. n A publicat 14 cãrţi, printre care „Veşnicia de zi cu zi“ (Editura Curtea Veche, 2006) şi „Biserica Neamului în pumnii tiranului“ (Editura Dacpress, 2006). În curs de apariţie sînt alte 8 lucrãri, cum ar fi „Activitatea Sfîntului Apostol Pavel în Atena“ şi „Sfînta Scripturã şi interpretarea ei în opera Sfîntului Ioan Hrisostom“). Din anul 2006 a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Andreea Enescu  Foto: Costi Tudor

Scrie comentariu
Nume:
Comentariu:
Cod:*

Comentarii (2)

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved