Curierul Zilei - Biblioteca Muzeului, un tezaur ascuns
PRIMA PAGINA

*** Cea mai frumoasă fată din cartier: domnul Mihai Alexandrescu, purtător de cuvânt al PNL Argeş     *** Evitaţi îngheţarea contorului de apă!      *** PASTILA de UMOR      *** Adrian şi Anca Tase susţin o prelegere depre boli grave     *** Sufletiştii au dăruit seminţe la Piteşti     *** Copil din Mioveni are nevoie de ajutor     *** Spectacol aviatic de Ziua Naţională, la Mioveni      *** Incendiu la stîlpul electric     *** Riscă să fie evacuată pentru 1.000 de lei     *** S-a proptit cu maşina într-un stîlp     *** Asistentă cu arsuri, refuzată de spitale      *** Accident grav, la Valea Ursului     *** Maşină de marfă prinsă între o dubiţă şi TIR     *** Unirea Bascov, remiză, de la 2-0     *** Culisele meciului     *** Doar egal, după ce au condus la pauză     *** Ripensia Timişoara - CS Mioveni 1-1 (0-1)     *** România, victorie cu Lituania, în Liga Naţiunilor     *** Susţinuţi de fani     *** La 4 puncte de lider!      *** Campioana ne-a predat o lecţie de baschet!     *** Nini: „O înfrîngere care doare“     *** Cristian Achim: „Mă bucură reacţia echipei”    

 
Biblioteca Muzeului, un tezaur ascuns Imprimare E-mail
(1 vot)
luni, 20 februarie 2017

Biblioteca Muzeului, un tezaur ascuns

 

 Pe lîngă bibliotecile publice, Piteştiul are şi colecţii de cărţi cu acces mai restrîns - cele ale muzeelor. Cel de la Goleşti are o colecţie ceva mai mică. Dar la Muzeul Judeţean există o bibliotecă destul de mare, 25.483 cărţi - ţinînd cont că e aproape strict specia-lizată pe istorie. În catalogul bibliotecii, primele intrări sînt din anul 1960 - cărţi de specialitate, ale istoricilor precum Xenopol, Şincai, Iorga şi Pîrvan. Treptat, colecţia a crescut, inclusiv cu cărţi în grafie veche, greu de citit de nespecialişti, sau volume reconstituite de o angajată a bibliotecii specializată în restaurări. În prezent, de acest mic tezaur se ocupă muzeograful Nicolae Ionescu, cu care am purtat dialogul de mai jos. 

Ce cărţi sînt în această bibliotecă şi cum s-a format ea?

- Peste 90% din ele sînt cărţi istorice şi de biologie - pentru că noi sîntem Muzeu de Istorie şi Biologie. De la înfiinţarea Muzeului au avut cîteva cărţi, şi numărul lor a crescut treptat. În general, studii de specialitate, istorice. Multe sînt de beletristică: clasicii români, Caragiale, Eminescu şi lucrări donate, cum a făcut dl Nicolae Georgescu - Ediţia Eminescu cu punctuaţia lui originală (şi dînsul, ştiţi, e de pe la Vulpeşti şi a ţinut şi la Biblioteca Judeţeană conferinţe).

Cum vă sporiţi colecţia?

- În ultimul timp, mai ales prin donaţii. Ultima a fost făcută anul trecut, de dl profesor Mihail M. Andreescu - originar de aici din Argeş. Pe lîngă lucrări de-ale dînsului, precum „Cine a tras în noi în decembrie 1989?“ sau „Istoricul Mănăstirii Trivale“, donaţia cuprinde vreo 2.500 de volume. Altă donaţie, făcută în august, a venit de la col. (r.) Eugen Popescu, vreo 3-400 de volume - lucrări de specialitate, de istorie, istorie militară, cărţi vechi. Numai pentru noi, Muzeul Judeţean.

Şi în afară de donaţii?

- Şi  muzeul mai şi cumpără din cînd în cînd. Cel puţin de cînd sînt eu, din 2010, am cumpărate sute. În general, de istorie: peste 60-70% din ele, legate de istoria ţării noastre - deci studii de istorie românească - iar restul, universală, dar în contexte în care şi România a participat.
Le luăm de la librărie sau de la marile edituri, cu care ţin legătura pe net. Deci căutăm studii noi, care sînt interesante.
Bineînţeles, nu le cumpăr eu efectiv, ci scot lista, mă consult cu dl director, cu ambii directori, şi se propune în Consiliul de Administraţie - ştiţi că problema cu banii e una mai lungă.

Care sînt cele mai vechi şi mai valoroase?

- Printre cele mai vechi avem Regulamentul Organic din 1847 - în general tot cărţi strict legate de istorie. Şi mai avem cărţi din secolul XVIII, legi, documente şi chiar romane traduse, în grafia chirilică. Traduceri făcute atunci, după Dumas - „Cei 45“ etc. Mai avem şi în franceză, unul de la 1847, un tratat de vînătoare. Pot să vă arăt şi „Dicţionarul enciclopedic universal ilustrat“, scos de Jules Trousset  în 1885 - e vorba de cel care a scos împreună cu Larousse prima serie de dicţionare enciclopedice, extinse apoi de Larousse (o donaţie de Eugen Popescu). La fel, o monografie format mare a Mănăstirii Curtea de Argeş, în germană şi franceză, scoasă în Germania, în 1912. Printre cele mai valoroase este şi o carte donată de către soţia lui Armand Călinescu. Cartea a fost luată de către Armand Călinescu, cu semnătura lui autografă, atunci cînd şi-a făcut doctoratul la Paris, că era exact cu aceeaşi temă ca la doctorat. Soţia dînsului ne-a donat-o nouă - fiul lui a murit acum un an la Londra - au venit şi în ţară, că ştiţi că el a fost recuperat de comunişti, pntru că era victima legionarilor, şi au făcut din el un erou. În sala de studiu sînt cărţile care se rulează mai mult. Anual se citesc în general cam 5-600 volume, dar se rulează cam aceleaşi. Cele mai rulate şi pararulate sînt volumele din „Istoria românilor“ (tratatul Academiei române) - avem şi ediţia veche şi pe cea nouă. Cele ceva mai rare se păstrează în depozit, iar cele foarte vechi şi valoroase se păstrează în patrimoniu şi nu se scot decît cu aprobare specială de la director.

Studenţii pozează cu telefonul

Cine citeşte aici?

- Doar personalul muzeului poate împrumuta cărţi acasă. Dar pentru lectură în sala de studiu (organizată la etajul III al clădirii) mai vin şi studiază studenţii de la Istorie, de la Istoria Artei - că avem şi lucrări de artă, de istoria artei. Le fac permis, pe bază de buletin şi nu se cere taxă. În general, profesorii le dau bibliografia, şi ce nu găsesc la Biblioteca Judeţeană vin să caute şi aici. În general, studenţii nu se prea omoară cu studiul. Vin doar cînd le indică profesorul strict lucrarea cutare, paragraful cutare. Mare parte din ei fotografiază, pac, pac, şi apoi pa! - au plecat. Nu mai stau să mai citească. Dacă ar sta să îşi scrie, ar fi acelaşi lucru, dar aşa e mult mai uşor pentru ei: şi-au luat ce le trebuie.

Pot veni să studieze şi oameni din afară?

- Da, au venit şi de la universitate din alte părţi, oameni interesaţi, foşti profesori de Istorie. Oameni de la Curtea de Argeş şi Cîmpulung, care fac lucrări de istorie şi nu găsesc acolo documente şi date legate de oraşe - de exemplu, au venit din Cîmpulung, căutînd documente şi mărturii despre locuri unde au avut case, pămînturi. Au mai venit şi din alte judeţe. Pentru oricine, aprobare se dă de conducere - manager sau directorul adjunct.
Cel mult 80-100 persoane vin din afară, anual - dar, în general, cam aceleaşi figuri: cei care sînt pasionaţi, tot aceia sînt şi vin să caute.

De unde ştiu ce pot găsi aici?

- În general, le prezint lista cu lucrările despre localitatea sau evenimentul care îi interesează, şi dînşii îşi aleg. Mulţi au venit bîjbîind, neştiind ce avem şi ce nu. Foarte mulţi m-au întrebat de hărţi vechi ale Piteştiului - inclusiv studenţii şi elevi de la Lipatti căutau planuri vechi ale oraşului ca să reconstituie anumite străzi, unele case vechi. Avem doar albumul acela, „Piteştiul de altădată“, făcut cu imaginile vechi, în 2013. În el sînt singurele imagini pe care le mai avem cu Piteştiul vechi.

Catalogul nu poate fi pus pe net?

- Deocamdată baza de date nici nu e trecută în întregime în format electronic. Introduc într-un program destul de vechi (Fox) toate datele: anul de publicare, nr. de file, dacă are ilustraţii, a cîta ediţie e ş.a.m.d. Mai am de introdus în baza de date cam două registre din opt - în ritmul de acum, ar mai dura cam doi -trei ani mai durează, şi abia apoi băiatul specialist le introduce şi pe internet. 

Călin Popeascu


Vizualizari: 5404

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info