Curierul Zilei - Maica Maria Hociotă, eroină în două războaie mondiale
PRIMA PAGINA
 

*** 642 de locuri de muncă în Argeş     *** Investiţie importantă în amenajarea unui pîrîu     *** Tîrg de adopţii de cîini la Mioveni      *** „Jake şi femeile lui”      *** „Coşmarul Vraciului“      *** Muzică şi sport în faţa Primăriei Piteşti     *** Filmele săptămînii 21 - 27 septembrie      *** Dispărutul era spînzurat!      *** Omorît de un BMW     *** Doi şoferi răniţi grav, la Moşoaia!     *** Spărgătorii şi tăinuitorul, colegi de celulă     *** Pod reabilitat,după turnarea asfaltului!     *** Şapte oi omorîte şi şase stupi distruşi de urs     *** Ministrul Fifor, „no comment” despre tragedia de la Valea Urdii     *** Vor victoria în Moldova      *** Europa League, Etapa 1     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul carasului pe Dunăre     *** După puncte, la Timişoara     *** Atletic Bradu şi Unirea Bascov joacă astăzi în campionat     *** 80 de piloţi la Trofeul Câmpulung!     *** Fotbal la TV în week-end    

 
Maica Maria Hociotă, eroină în două războaie mondiale Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 06 mai 2017

CASETA CU PORTRETE

Maica Maria Hociotă, eroină în două războaie mondiale

 

Îi caut monumentele. Nu-i găsesc nici soclul, nici statuia, cît sînt Argeşul şi Muscelul de mari! Doar mormîntul la Mănăstirea din Nămăieşti. Tăcut. Cu faptele, de asemenea, îngropate în pămînt, împreună cu marea patrioată. Cine îşi mai aduce aminte de Maria Hociotă? Cine a fost această româncă?


După reîntregirea ţării în Primul Război Mondi­al, aproape în fiecare comună s-a ridicat cîte un mic monument sau o statuie a sol­­datului necunoscut, în memoria celor care au plătit cu viaţa înfăptuirea României Mari.

Ecaterina Teodoroiu era de la Jii. Fecioara

de-a­bia săltată din adolescenţă a pus mîna pe armă întru apărarea ţării şi a mers pînă la sacrificiul suprem. Maria Hociotă a îmbrăcat şi ea haina militară şi a luptat şi în Al Doilea Război Mondial. Dar a avut norocul să supravieţuiască glontelui primit în piept. Dar erau socotiţi eroi nu­mai cei care nu au murit. Din păcate, îi aflăm mai puţin prezenţi în memorie şi în cărţile de istorie pe cei care nu au căzut. Parcă chiar s-ar fa­ce de vină că nu au rămas în tranşee. Istoria nu stă auzul să şi-l plece şi asupra lor. Maria Hociotă nu s-a ferit de moar­­te. Dar nici n-a căutat-o cu orice preţ. Dimpotrivă, s-a bătut cu ea chiar şi între cele două războaie. Şi a salvat numai răniţii de pe front şi prestigiul întregii armate.
Este cunoscută mai apăsat de-abia în 1981, în cartea „Dascăli de cuget şi simţire românească“, scrisă de episcopul de atunci al Buzăului, doctor Antonie Plă­­mădeală. După care se aşterne din nou tăcerea. Pînă cînd Nuşa Cantemir, din Asociaţia Naţională „Regina Ma­ria“, vicepreşedinte al „Cultului Eroilor“, din Piteşti, porneşte pe ur­­mele eroinei. Aflăm că Maria Hociotă este născută în 1896 în Săliştea Sibiului. Trecuse hotarul Imperiului Austro-Un­gar la vîrsta fetelor sfi­oase şi fecioare. Lipsită de familie, or­fana îşi pierduse tatăl la 12 ani. Ca s-o protejeze, mama ei a trimis-o în Ţa­ra Românească. Ştia că n-are să se mai întoarcă. Povestea la altă scară a lui Coşbuc, Rebreanu, Lucian Blaga şi a altora. Maria Hociotă îşi a­lese­se destinul... Primul popas la Mă­năstirea Văratec. Dar urmea­ză şi cursul de surori sanitare. Războiul bătea la u­şă. Şi pregătirea era şi una mi­litară. Nu întîmplător, în luna mai 1916, cînd se a­nunţa mobilizarea generală, se înscrie voluntar în armată. Nu avea decît 20 de ani, ceva mai puţin ca vîrsta de recrutare a tinerilor bărbaţi chemaţi sub arme. Spitalul din Tulcea nu-i este de-ajuns. Iat-o în tranşeele din Mărăşeşti! Ploaie de gloanţe, de obuze, de schije. Sîn­­­ge, vaiete, trupuri sfîrtecate. Soră medicală în prima linie a frontului. Primul ajutor. Pansamente. Încurajări. Ca­ră cu targa răniţii. Infernul dezlănţuit. Se cutremură pămîntul şi cerul, urlă văzduhul. Infirmiera îşi face da­toria. Pînă cînd un glonţ o pune şi pe ea la pămînt. Rănită în spital, nu ră­­mîne în pat pentru îngrijirile necesare. Aşa cum poate, dă o mână de ajutor celor aflaţi în neputinţă, suplimentînd personalul medical insuficient. Directorul spitalului, vestitul medic în epocă, doctorul Gerota, îi propune să rămînă în spital, în rîndurile personalului medical. Dar ea, cu rănile încă nevindeca­te pe deplin, se întoarce pe front... După încheierea păcii, îşi caută tihna la Mănăstirea din Nămăieşti, judeţul Argeş, unde îşi închină viaţa credinţei întru Hristos. Se pare că nimic nu o va mai scoate din chilie. Că singura chemare pentru ea nu va mai fi decît rostirea rugăciunilor şi toaca bisericii. Dar la hotarele ţării se arată din nou umbra războiului. Sublocotenentul în rezervă Maria Hociotă, decorată prin decretul regal numărul 1.744 din şapte iulie 1918, se pregăteşte din nou pentru apărarea ţării. Mai în­tîi, îşi îm­­bogăţeşte cunoştinţele me­­dicale la Institutul Surorilor de Caritate, pentru care primeşte dezlegarea de la Patriarhul ţării, Miron Cristea. După doi ani de cursuri, primeşte şi brevetul cuvenit. Avea 45 de ani cînd îmbracă din nou haina militară şi intră în corpul ofiţerilor. Din nou în război. De data asta, scapă nevătăm­a­tă. La sfîrşitul ostilităţilor primeşte Medalia Virtutea Os­­tăşeas­că, Clasa I. Dar tot nu ajunge la mănăstire. Nu refuză propunerea de a ţine locul me­dicului de circumscripţie de la Valea Mare-Pravăţ .De-abia în 1958, la 13 ani după război, se întoarce în mănăstire. Cu sentimentul datoriei împlinite. Mormîntul bine îngrijit. Şi un colţişor în muzeul mănăstirii de la Nă­măieşti, cu toate ordinele, de­­cretele, medaliile primite pentru vitejie în cele două războaie mondiale.
Marin Ioniţă

Vizualizari: 2309

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info