Curierul Zilei - Ce mai citim, ce mai scriem?
PRIMA PAGINA arrow cultural monden arrow stiri cultural monden arrow Ce mai citim, ce mai scriem?

*** Calul speriat l-a tîrît zeci de metri      *** A vrut să tîlhărească un căruţaş      *** Jandarmii cîmpulungeni au comandant nou      *** Argeşean cu malarie!      *** Ce facem în caz de insolaţie      *** Hipertensiunea arterială, consecinţă a civilizaţiei      *** FRF va aproba denumirea FC Argeş!   nbsp;  *** CS Mioveni II îşi continuă activitatea      *** Cătălin Barbu a semnat cu FC Argeş Oină     *** Fără medalii la Campionatul European!      *** Ce mai fac colegele de serie ale CS Mioveni şi FC Argeş      *** Campion la judo, arestat      *** Proxeneţii de lux rămîn închişi   &nbp; *** Cresc pensiile şi indemnizaţiile      *** Elevii de 10, la Curier TV      *** 5 fermieri au murit înainte să primească subvenţiile     *** În Argeş au fost înmatriculate 2.621 firme            

 
Ce mai citim, ce mai scriem? Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 17 iunie 2017

 

Ce mai citim, ce mai scriem?


Eliza Celestyna Poltorak, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Marin Preda, Piteşti
Aşteptare
Acum e octombrie, anotimpul liniştii...
Liniştea sufletului meu... liniştea ploii.
Acum e toamnă şi cerul nu e niciodată mai gri
precum în dimineţile de acum,
gust dulce de ceai combinat cu amărui tutun.
Frunze ofilite dansînd în aerul rece,
cioburi zdrobite plutind în mine, durere ce nu trece.
Prea multă cafea, prea multe gînduri,
prea multe nopţi nedormite afundate-n rînduri.
Sînt un „om“. Dar ce mă face om?
Oare crengile mele rupte?
Lacrimile mele îngălbenite?
Rădăcini ce stau melancolice?
Aş putea să fiu la fel de bine un pom.
Căci oricum tac, oricum ascult, oricum privesc,
oricum lumea mă distruge şi precum un pom nu zîmbesc.
Dar totuşi noi oamenii cu fiecare gură de oxigen
trecem cu o treaptă mai departe în lunga noastră scară a vieţii.
eu n-am reuşit să fac pe nimeni să simtă că respiră,
sînt prea îmblînzită de ideea morţii.
O fiinţă prea fragilă,
Eternă în gînduri.
Am sădit în mine ai nostalgiei sîmburi...

Mihaela Ilie, clasa a X-a, Colegiul Naţional Zinca Golescu - Piteşti
M-am pierdut
în minciunile pe care ţi le spuneam.
M-am pierdut,
În iluzii şi răni necicatrizate,
În iubirea ta naivă,
În incertitudinea sentimentelor mele.
M-am pierdut în graffitti de pe pereţii liceului,
În culoarea ştearsă a curcubeului,
În sunetul vag al ploii,
În gîndurile mele răvăşite.

M-am pierdut de fiinţă, ce era a mea cîndva.
Dar cel mai groaznic, m-am pierdut în ochii tăi verzi.
Am picat iremediabil buzelor rozalii,
Pielii tale,
Mirosului de mosc,
Mîinii tale întra mea.

Privesc prezentul uitat între trecut şi viitor,
Găsesc în amintiri puterea de a mă ridica dimineaţa din pat.
M-am lepădat de tine
Precum Petru de Iisus;
Iar a treia oară necredinţța mea te va fi aruncat în străfundurile cele mai de jos ale simţirii.

Îmi oferi, încă, de bunăvoie inima ta.
Mă laşi să te distrug cu zîmbetul pe buze.
Mă crezi atît de inocent, dar
Oh, iubire, sînt demonul căruia îi place să se joace cu virginitatea îngerilor.

Sărutul tău este atît de dulce.
Îţi prind buza de jos între dinţi şi stîrnesc sîngele ce-mi inundă sufletul pîngărit de sfinţenie.
Te tragi înapoi, dar deja te posed.
Te laşi moale în braţele mele josnice.
Mîine, vei regreta ceea ce nu poţi opri acum.
Îţi vei purta ruşșinea departe de Paradisul ceresc.
Un „A“ sîngeros îţi va sfîşia carnea de pe piept,
Purtînd cu el semnul păcatului nostru.
Eu am să te las la fel de confuză că în prima clipă.
Ar fi ironic să spun că-mi pare rău, fiindcă tu mi-ai căzut atît de uşor în plasă.
Iubirea ta sinceră o să te ucidă precum sărutările dulci.
Ai să mori îmbălsămată în aceeaşi adiere de flori de înger.
Respiră adînc, iubire
De data asta te-ai pierdut pe tine...

 

 Ralph Ioan Rădulescu (locul al II-lea la concursul de literatură „Nihil Sine Litteris“, ediţia I, 07.05.2016), Universitatea din Piteşti, Facultatea de Litere, secţia Engleză - Spaniolă, anul II

Bursier la Facultatea de Litere, Lisabona
Pervaz
Trebuie să-mi şterg pervazul, să-mi pun coatele pe el şi să văd pe geamul încă neşters ce lună se apropie,
Aprilie sau cea de pe cer?
Urmăresc de ceva timp cîinele ăla care intră în pădure seara, şi dimineaţa cînd mă scol, îl văd că iese,
De fiecare dată parcă mai gras şi mai mare,
Acum trebuie să-mi şterg geamul,
Poate e vreun vîrcolac

 


Vizualizari: 681

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
IEC

CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului
 

căutare personalizată

Horoscop zilnic

Mai - Iunie

Google Analytics

Sfinții zilei

Zi Record Vizitatori

Marți, 20.06.2017

4.791 vizitatori unici

 
 









 
 
 

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter