Curierul Zilei - 700 milioane de lei de la UE, în Argeş
PRIMA PAGINA arrow social economic arrow stiri social economic arrow 700 milioane de lei de la UE, în Argeş

*** Blonda beată l-a fraierit pe patron      *** În viaţă, după ce s-a electrocutat      *** Comisarul şef Badea, adjunct al Direcţiei Rutiere      *** Amenzi pentru tulburarea liniştii publice      *** 126 de candidaţi, absenţi!      *** „Ne-am organizat foarte bine!“      *** Selymeş: „Mi-a plăcut Mioveniul!“      *** CS Mioveni II şi Atletic Bradu se pregătesc de meciul direct      *** Champions League, Play-off, retur      *** FC Argeş 1998 - Dinamo 2000, în Finala Legendelor!      *** Denisa Dragomir, campioană naţională!      *** România, umilită de Letonia!      *** Albu şi Stoica, medaliaţi la Cupa Europei!      *** Bucureşteanul i-a luat zilele!      *** S-au proptit cu duba într-un cap de pod      *** Biciclist lovit de maşină, în comă la spital      *** S-a aruncat în canal, ca să moară      *** Stancu şi-a tras Poliţie Locală!      *** 25% dintre părinţi au refuzat să-şi vaccineze copiii!     

 
700 milioane de lei de la UE, în Argeş Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 17 iunie 2017

Pe ce s-au dus banii veniţi prin ADR Călăraşi, în perioada 2007-2013

700 milioane de lei de la UE, în Argeş 

 

Regiunea Sud Muntenia este prima la capacitatea de a scrie proiecte POR eligibile (doar 33% sînt respinse din start, faţă de 45%, media naţională). Iar în Regi­une, Argeşul conduce cu 350 de proiecte depuse. Liviu Muşat, directorul ADR Muntenia (instituţia care im­plementează POR în Regiune), remarcă în Argeş cîteva proiecte emblematice, prin­tre care cel mai mare cen­tru de afaceri din regiune, cel mai important proiect pe turism (refa­cerea Cabanei Valea cu Peşti) sau reamenajarea Muzeului Goleşti. Redăm mai jos pe ce au fost cheltuiţi banii POR veniţi pe la ADR Călăraşi, între 2007 şi 2013 (pe alocarea 2014 - 2020, s-au finan­ţat deocamdată doar încă două proiecte în plus, în Argeş).  

 
Argeşul, alături de Prahova, sînt judeţele responsabile pentru interesul crescut faţă de finanţarea firmelor private. Aici, Regiunea, care avea alocate iniţial 30 milioane de euro, a suplimentat domeniul cu încă 40 milioane, con­ducînd de departe la acest capitol în ţară. De altfel, încă 460
s-au depus deja la nivel de regi­une de către firmele interesate de finanţare pentru 2014 - 2020, şi deja s-a depăşit cu 90% alocarea prestabilită. Liviu Muşat promite însă, de altfel, că va încerca din nou să ia bani nefolosiţi de la alte axe, pentru a le acorda firmelor.
Ca o concluzie a activităţii de pînă acum, directorul ADR are două doleanţe: 1. Partidele „să extragă problema absorbţiei din bătălia politică“, pentru că e de interes naţional, şi să nu se acuze unul pe altul la Bruxelles (poate din această cauză, în România se verifică toate operaţiunile, faţă de maximum 5%, în Germania, unde de aceea şi implementarea e mai rapidă). 2. Să nu existe o presiune a absorbţiei cantitative, care duce la neglijarea calităţii şi acceptarea „celebrelor proiecte cu terenuri în pantă“. „Fondurile nu vor putea rezolva toate problemele din ţară şi de aceea e capital să le prioritizăm“, mai spune Muşat.
Programul Operaţional Regional este unul din cele 7 Programe Operaţionale prin care România primeşte fonduri structurale de la Uniunea Europeană. Fondurile structurale ajută politica de coeziune a UE, care urmăreşte să elimine disparităţile de dezvoltare între regiuni. Ţările avansate primesc şi ele un fel de compensaţie prin aceea că în mare parte se finanţează echipamente produse de industria occidentală.
POR, care are ca scop dezvoltarea ecologică a fiecărei regiuni în parte, a primit, pe 2007-2013, un sfert din suma totală de 19 miliarde alocată României (şi absorbită 90%). În ţară, cele 8 regiuni au avut alocate sume în funcţie de populaţie, iar Regiunea Sud Muntenia a primit circa 15%, adică 630 milioane euro. Regula POR pentru autorităţile locale presupune o finanţare de 85% de la UE; 13% de la Guvern şi doar 2% de la beneficiar.
Lista proiectelor finanţate
 Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere
Domeniu major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
l Municipiul Piteşti a primit finanţare pentru 12 proiecte: Modernizarea Podului Argeş; Sistem de supraveghere în zona Podul Viilor - Parc Ştrand; Modernizare Parc Ştrand; Creare Parc Lunca Argeşului; Modernizare pod peste Rîul Doamnei; Modernizare parcare Bowling; Modernizare iluminat public zona Podul Viilor - Calea Cîmpulung; Modernizare străzi Lînăriei, Tîrgul din Vale, Costache Negri; Modernizare străzi zona II: Calea Cîmpulung; Realizare Centru Multifuncţional; Proiectul Urban - Reabilitare infrastructura urbană (în cartiere); Pasaj rutier Podul Viilor.
l Consiliul Local Mioveni a avut 4 proiecte: Modernizarea străzii I.C. Brătianu, prin crearea a 2 benzi suplimentare; Implementarea unui sistem de supraveghere video; Mo­­­dernizarea podului peste rîul Argeşel prin crearea a două benzi suplimentare de acces în oraş; Ex­tinderea sistemului de iluminat public.
l Consiliul Local Curtea de Argeş, 3 proiecte: Creşterea calităţii infrastructurii rutiere în municipiu; Revitalizarea utilităţii clădirilor degradate prin Înfiinţarea, prin revitalizarea unor clădiri degradate, a unui centru de recreere pentru pensionari şi a unui centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi; Sistem de supraveghere video.
l Oraşul Costesti, 2 proiecte: Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri, trotuare şi parcări; Sistem de supraveghere video.
Axa 2 Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport
Domeniul 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi, urbane, şoselelor de centură
Judeţul a primit finanţare pentru două proiecte de reabilitări: pe DJ730 (DN 73 Podul Dîmboviţei - Dîmbovicioara - Ciocanu - limita jud. Braşov, lungime de 9,55 km) şi pe DJ734 (DN73 Voineşti - Lereşti - Voina, lungime  de 19,84 km). l De asemenea, oraşul Topoloveni a primit finanţare pentru modernizarea reţelei de străzi urbane.
Axa 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
3.1. Reabilitarea/modernizarea echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
Consiliul Local Mioveni a primit finanţare pentru Reabilitarea şi echiparea Ambulatoriului de specialitate din cadrul Spitalului Sf. Spiridon Racoviţa l Consiliu Local Curtea de Argeş a luat finanţare pentru Modernizare şi echipare a Ambulatoriului din municipiu.
3.2. Reabilitarea/modernizarea dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a primit două finanţări, pentru: Extinderea Complexului de servicii pentru copii cu handicap Trivale şi Modernizarea Centrului de zi din cadrul Complexului Valea Mare l Consiliul Local Mioveni a primit finanţare pentru Dotarea cantinei sociale a oraşului şi a centrului de sprijin la domiciliu pentru persoane vîrstnice l Şcoala Specială Valea Mare a primit bani pentru Reabilitarea Centrului Sf. Filofteia
3.4. Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare
Primăria Cîmpulung a reabilitat Colegiile Pedagogic (Carol I) şi Dinicu Golescu, iar Colegiul Tehnic din acelaşi muncipiu a reuşit, de asemenea, să primească finanţare pentru reabilitare  l S-au finanţat, de asemenea, şi 31 de proiecte de reabilitări ale şcolilor din Muşăteşti (Robaia); Lereşti (Pojorîta şi Voineşti, plus încă un proiect general); Piteşti (Şc. 19); Curtea de Argeş (Nr. 3, Sf. Andrei, corp B şi Şcoala Noapteş); Rîca; Bîrla (Urluieni, Mozăceni-Vale); Dîrmăneşti (Piscani); Cocu; Corbeni; Albeştii de Argeş (Brăteşti); Budeasa (Caloteşti); Cicăneşti; Mihăieşti (Valea Popii şi Drăghici); Călineşti (Valea Corbului şi Urlucea - Rîncăciov); Miceşti (satele Purcăreni, Miceşti şi Pauleasca-Troislav); Bascov (Centru şi Valea Ursului); Cepari (Ungureni); Hîrseşti; Stolnici; Suseni („Gheorghe Toma“ Ţuţuleşti); Mălureni (Şc. „Petre Tudose“); Vultureşti (satele Vultureşti şi Bîrzeşti); Căldăraru.
Axa 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală
S-au finanţat 4 centre de afaceri în Piteşti, create de SRL-urile Fast Finance Finder (pe Calea Bucureşti, cel mai mare din regiune), Trio B, ADM Instal Tehnology şi Imobiliar Development Trading, plus unele spaţii de producţie în comuna Bradu, de către Inf Procas Prod SRL.
4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
S-a acordat finanţare pentru 120 proiecte, pentru SRL-uri din domenii variate - inclusiv o Asociaţie Familială, care a luat chiar 3 proiecte (pe radiologie dentară).
Multe proiecte sînt dedicate achiziţionării de utilaje, de diverse tipuri. Se pot desprinde, din denumirile beneficiarilor, următoarele afaceri: construcţii (16); cabinete medicale (20, din care 8 stomatologice şi 2 oftalmologice); calculatoare (8), service auto (8); turism (6); tipografie (3); cosmetică (3); mase plastice (2); consultanţă management (2); producţie film (2), catering, curăţătorie, sală fitness etc.
Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
Parohia Sf. Vineri Piteşti a primit finanţare pentru restaurarea bisericii l Oraşul Topoloveni a primit finanţări pentru restaurarea a două biserici: Sf. Mihail şi Gavriil, din Inuri, şi Adormirea Maicii Domnului din Goleştii-Badii l Consiliul Judeţean a primit finanţare pentru Amenajarea Complexului Muzeal Goleşti
5.2 Crearea, dezvoltarea modernizarea infrastructurii de turism
Valea cu Peşti SA a primit finanţare pentru Modernizarea şi extinderea Cabanei, la nivel de 4 stele.
Călin Popescu

Vizualizari: 1171

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
IEC

CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului
 

Comentarii

Bucureşteanul i-a luat zilele!
doar 5 ani de puscarie pentru o viata de om.....?!?!?!?pai sa tot faca astia accidente sa omoare oameni nevinovati... :(...
22/08/17 14:41 Mai mult...

Raul Costin, un mare cîştig pentru FC Argeş!
Speram sa ne ajute in continuare sa promovam. E randul si lui Vasile Buhaescu sa confirme. Cred ca mai avem nevoie de ...
22/08/17 12:23 Mai mult...

Raul Costin, un mare cîştig pentru FC Argeş!
Intr-adevar e fotbalist ! Speram ca aici sa-si arate valoarea si sa dea incredere celor de langa el ! Un antrenor care s...
22/08/17 10:37 Mai mult...

25% dintre părinţi au refuzat să-şi vaccineze copiii!
Pai cam asa e ponderea in tara noastra- 75% destul de limitati, 25% cu capul pe umeri care nu inghit orice gogoasa. Vacc...
22/08/17 09:57 Mai mult...

Blonda beată a comis-o grav
Sigur judecatorul ala de-a eliberat-o a pus si el botul la sînii doamnei.E om si el !
22/08/17 09:58 Mai mult...

căutare personalizată

Horoscop zilnic

Google Analytics

Sfinții zilei

Zi Record Vizitatori

Luni, 21.08.2017

4.339 vizitatori unici

 
 









 
 
 

Ghid TV

Mersul trenurilor

Flag Counter