Curierul Zilei - Din cartea de memorii semnate Vavila Popovici, „Popasurile vieţii“:
PRIMA PAGINA

*** Punctul de pensie creşte semnificativ     *** Angajaţii de la Finanţe ameninţă cu greva     *** PASTILA de UMOR      *** Program nou la Zona de picnic Făget      *** Stadiul lucrărilor de investiţii executate pe domeniul public      *** 1092 de focare, 360.800 porci ucişi!     *** Volumul construcţiilor în scădere!     *** Expoziţia «Seminţe cu suflet», la Piteşti     *** Alege să nu fumezi!     *** Pensionarii aşteptaţi la bilete de tratament!     *** Primarul s-a ales cu camionul confiscat      *** Tînăr de 28 de ani, găsit spînzurat!     *** În arest după ce a spart o casă     *** Deţinuţii îşi pot executa pedeapsa acasă!     *** A murit şoferiţa de TIR care ajuta cîinii abandonaţi      *** Consumator de droguri, condamnat     *** Scandaluri sfîrşite la spital     *** „Meci greu, dar mergem să câştigăm“     *** „N-am primit nici o solicitare fermă”      *** Derby pentru supremaţie!     *** Vor să bată campioana!     *** 9 ani de la dispariţia lui Constantin Cârstea    

 
Din cartea de memorii semnate Vavila Popovici, „Popasurile vieţii“: Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 19 august 2017

Ce mai citim, ce mai scriem?

Din cartea de memorii semnate Vavila Popovici, „Popasurile vieţii“:

 

Cred, totuşi, că este interesant să-ţi aminteşti, cît timp mai eşti în viaţă, şi să scoţi din învălmăşeala ei: ce ai fost, cum ai fost, pe unde ai fost, în ce timp, ce ai vrut să fii, cum ai vrut să fii, ce şi cum ai fi putut şi nu ai reuşit să fii, fiindcă nu ţi s-a permis (încorsetările vieţii!) sau nu ai îndrăznit… Şi mai cred că mi s-a făcut dor de o parte din mine, aceea care am fost şi care nu voi mai putea fi, dor de toate locurile pe unde am trecut, de acel timp plecat, de fiinţele dragi întîlnite cândva…

   În parcul acela, primăvara îşi dezvăluia farmecul şi scotea la vedere verdele ierbii. Grădina prindea viaţă, renăştea asemenea păsării Pheonix. Căutam ghiocei şi viorele, pe care i le dăruiam mamei la întoarcere. Mama zîmbea şi mă săruta, apreciindu-mi gestul de dragoste. Cînd ajungeam singură în parc, mi se părea că alergam în întîmpinarea lui Dumnezeu; El exista pentru mine peste tot, atingea totul, valurile mici şi repezi ale rîurilor, pietrele pe care călcam, arborii care îmi făceau umbră şi răcoare şi-mi înfiorau trupul, florile pe care le descopeream. Jos, sub picioarele mele, sălbăticea pămîntul. Înţelegeam mai tîrziu de ce grecii aveau atîţia zei, de ce orice minune a lumii îşi avea divinitatea sa… Cînd eram împreună cu alte colege de şcoală ne îndreptam paşii spre locurile întunecate, unde erau pietre mari, sub care se adăposteau tolăniţi hidoşii şerpi. Singură nu aveam curajul. Răsturnam pietrele şi tulburam somnul şarpelui încolăcit. Acesta îşi scotea capul, îl ridica în sus trufaş, se descolăcea cu o viteză care ne speria. Sîsîitul ameninţător ne determina s-o luăm la fugă. Eram mulţumite că văzusem acel şarpe. Curiozitatea şi inconştienţa copiilor! Alteori, după ploaie, căutam moluştele târâtoare - melcii - atît de singurateci, trişti şi cumva în afara ritmului vremii. Observaţia o făceam gîndindu-ne la problemele de matematică, pentru înţelegerea spaţiului, timpului, vitezei… Îi găseam în locurile cele mai umede şi întunecate, iar în zilele călduroase îi găseam în diverse locuri, de cele mai multe ori lipiţi pe frunze. Parcurgeau  cu viteza lor caracteristică spaţiul unei frunze, lăsînd în urmă un mucus care strălucea în lumina soarelui. Primăvara îi găseam căpăciţi în casele lor, uşa de intrare fiind închisă cu saliva solidificată. De cele mai multe ori luam în mîini cochilia spiralată de culoare brună cu pete negre în care era ascuns melcul şi începeam să-i cîntăm, el îşi scotea încet trupul, apoi corniţele, şi dacă le atingeam, se ascundea din nou în cochilia răsucită în formă de spirală; atunci îi cîntam din nou. Uneori îi dezlipeam corpul care semăna cu talpa unui picior, îl ţineam în palmă şi îi cîntam: „Melc, melc, Codobelc, scoate coarne boureşti,/Şi te du la baltă / Şi bea apă caldă,/ Şi te du la Dunăre,/ Şi bea apă tulbure…“. Cînd melcul nu ieşea, continuam cu alt cîntec: „Melc, melc Codobelc,/Ghem vărgat şi ferecat,/ Lasă noaptea din găoace,/ Melc nătîng şi vino-ncoace,/ Nu e bine să te-ascunzi…“. Eram convinse că melcul ne auzea. Ieşea din găoacea sa, îşi scotea capul cu cele patru corniţe, îi priveam ochii puşi în vârfurile celor două corniţe mari şi ne bucuram. Era rece, lipicios şi fricos din cale-afară. De îndată îşi strângea corniţele, trupul, şi intra în cochilia sa, noi însă eram mulţumite de „conversaţia” avută. Nu-l lăsam pe potecă, ci îl piteam undeva în frunziş, să nu fie călcat din nebăgare de seamă de către vreun trecător, cu toate că ei, trecătorii, erau aproape inexistenţi. Rămîneam uneori în parc pînă cînd lumina difuză, sărăcită peste zi, se spărgea discret în mii de raze, desenând din ce în ce mai multe umbre şi acestea dispărând apoi, cu lumină cu tot…
În zilele de sărbătoare, în chioşcul din parc venea famfara militară care îşi începea programul cu „Valurile Dunării“, piesa lui Iosif Ivanovici. Sunetele răsunau până departe, încât îţi venea să dansezi pe potecile parcului. Programul continua cu valsurile lui  Strauss.
(pag. 109 - 111, „Popasurile vieţii“, de Vavila Popovici)

Vizualizari: 4220

Comentarii (1)
Scris de Alla in 17-09-2017 00:34 - Vizitator
 
 
Amintiri incarcate de poezie si de nostalgia copilariei, ele ne descretesc fruntile si ne fac sa vedem in roz anii cei de demult !
 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info