Curierul Zilei - Cei trei magnifici din Cetatea de Scaun
PRIMA PAGINA

*** Vor bani să îşi crească copiii      *** Proiect de cercetare nucleară la ICN      *** 800 de locuri de muncă în Spania      *** PASTILA de UMOR      *** Pregătiri pentru Festivalul Zavaidoc     *** „Moromeţii 2”, la Cinema „Bucureşti”     *** Filmele săptămînii 16-22 noiembrie     *** Braconierii au lăsat maşina şi-au fugit     *** Beat turtă, a căzut în canal      *** S-a oprit cu maşina într-un pod     *** Scandalagiii din Valea Măcelarului, condamnaţi     *** Înlocuiţi carnea cu fasole      *** Copiii cu păduchi la Grădiniţa „Sfînta Maria”     *** Amenzi drastice pentru şoferi      *** 30 lei biletul la meciul cu americanii     *** Liga Naţiunilor     *** După puncte la Timişoara!     *** Naţionala de tineret a SUA vine la Piteşti!     *** Voleibalistele junioare joacă la Braşov      *** Argint pentru Alexandra Olteanu la Braşov     *** Karatiştii din Mioveni, în concurs la Buzău     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul şalăului cu peştişori vii    

 
Cei trei magnifici din Cetatea de Scaun Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 16 septembrie 2017


Cei trei magnifici din Cetatea de Scaun

 

Se întîmplă cîteodată în istoria societăţii umane ca în anumite spaţii geografice să se concentreze, în acelaşi timp, o adevărată densitate de personalităţi excepţionale. S-a întîmplat în Atena antică, mai apoi la Florenţa, la Veneţia, la Roma, la Paris, la Petersburg, în alte locuri ale lumii.

Sau, poate, nu e o simplă întîmplare. Poate, din experienţe succesive, din acumulări de energie, din nevoia de primenire, nişte nuclee energetice, ajunse la momentul critic, fac explozie. Şi apar pe lume un Pitagora, un Socrate, un Aristotel, un Demostene, un Pericle, un Euclid, Eschil, Sofocle, Euripide, renegata Sapho, după ei Dante, Leonardo, Michelangelo, Rafael, Boticelli, Galileo Galilei, mai încolo Gogol, Puşkin, Lermontov…
Eminescu a fost contemporanul lui Creangă, Caragiale, Vuia, Aurel Vlaicu…
Fenomenul care are loc azi la Curtea de Argeş pare un adevărat miracol. Secole întregi, de la luminatul voievod Neagoe Basarab şi legendarul Meşterul Manole şi pînă de curînd, starea culturală din acest oraş a mers în pas cu vremea. Nici nu a decăzut, nici nu a excelat.
Şi iată, deodată, un salt spectaculos peste timpuri. În bătrîna cetate voievodală, cu cea mai veche biserică domnească încă intactă, ruinele Curţii Basarabilor şi ale aşezămîntului San Nicoară, cu monumentala Mănăstire, se tipăresc reviste şi cărţi, se fac festivaluri internaţionale de literatură, se scormoneşte în necunoscut şi se găsesc răspunsuri.
Cei trei magnifici. Nu ştiu în ce ordine să-i numesc şi să nu greşesc, nu este nici unul mai prejos. Pentru liniştea sufletului meu, să mă folosesc de alfabet: Calinic Argeşeanul, Dumitru M. Ion, Gheorghe Păun.
„Toată vreme-şi are vre­­me!“. Roman autografic memorial, eseistic, liric, umoristic, chiar satiric, bine scris, emoţionant, captivant, de îl ai în mînă, nu-l mai laşi. Ceva din Creangă răspopitul, din Arghezi rebelul, din Damian Stănoiu care se amuză pe seama vieţii monahale, din Emil Cioran care se declară necredincios, din Gala Galaction care rămîne fidel credinţei ortodoxe pînă la sfîrşit, din părintele Agîrbiceanu, dar mai presus de orice, el, Calinic. Alt roman, pe lîngă cele cinci, stă gata să primească botezul focului. În afară de literatură beletristică, comentarii, analize, critică literară, cum ar fi cartea „Adevăratul Cioran“. Editor, consilier literar, redactor de reviste. Acesta este scriitorul Calinic Argeşeanul, care mai are multe de spus şi este aşteptat cu nerăbdare.
Ctitor de biserici. Asemănat  cu lăcaşuri sfinte, satele şi oraşele Argeşului şi Muscelului. Pentru că scriitorul, aşa a fost să fie, este unul şi acelaşi cu Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului. Cu sediul la legendara mănăstire. Unde a mai construit şi o catedrală regală. Neobosit şi neastîmpărat, nu-şi îngăduie răgaz să tot construiască şi să pregătească un viitor meritat pentru cel care îi va urma. Şi poate nu va mai trece mult până când să vorbim de Mitropolia de la Curtea de Argeş. Pe locul întemeierii Ţării Româneşti, a primei Biserici Domneşti, al inegalabilei Mănăstiri.
Festivalul Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“, unul dintre cele cinci de acest fel din lume de la această dată, unde, în fiecare an, vin poeţi de pretutindeni, din Moldova, Ucraina, Rusia, Spania, America, Japonia, Egipt, Franţa, Italia, Ţările Scandinave, din America Latină, din Africa, din toate continentele de pe toate meridianele, din toate limbile vorbite, cu simpozioane, lecturi cu public, în original şi traduse în limbile de circulaţie internaţională, culegeri de texte în două volume masive şi în variante lingvistice, expoziţii de artă plastică, concerte, vizite la monumente istorice şi la locuri legendare. Toate acestea sub egida Academiei Orient - Occident, fondată de poetul Dumitru M. Ion, unul dintre marii scriitori ai epocii, tradus şi publicat în limbi străine, el însuşi traducător de renume. Asociat cu poeta Carolina Ilica, el, fiu al Argeşului, ea, venită din Ardeal, o întîlnire cum nu se putea alta mai favorabilă creaţiei literare şi propagării culturii naţionale în străinătate. Fiu de preot, ucenic la o şcoală de meserii, elev la Liceul Teoretic din Corbeni, unde îşi publică şi primele încercări lirice, student specializat în teatrologie, membru în conducerea Uniunii Scriitorilor, azi, retras acasă, în Cetatea de Scaun.
Gheorghe Păun, din Cicăneşti, un sat care părea uitat şi de oameni, şi de Dumnezeu, la marginea lumii. Liceul la Curtea de Argeş. Facultatea de Matematică din Bucureşti. Informatician. Spe­­­cia­list în calculatoare. Nu se mulţumeş­­te să lucreze cu ele. Caută înţelesuri dincolo de cât se cunoaşte. Sparge plafonul. Elementul Gheorghe Păun a produs o adevărată revoluţie într-un a­numit domeniu al Informaticii. Singurul Academician de pe aceste me­leaguri. Şi nu este de ajuns. Volume întregi de versuri. Încearcă şi romanul. Eseuri. Comentarii critice. Editor. Redactor şef al uneia dintre cele mai selecte reviste din România.
Organizator de întîlniri cu scriitori. Lansări de cărţi. Expoziţii. Profesor universitar la mai multe facultăţi din lume. Congrese internaţionale. Mereu în a­vioane, în şedinţele Academiei.
Ar putea spune despre sine cum spunea Voltaire: „Din nimic din ce se întîmplă în lume nu mi-e străin!“.
Calinic Argeşeanul, Dumitru M. Ion, Gheorghe Păun. Cei trei titani de la Curtea de Argeş, cu toţii în zilele noastre. Nu ştiu dacă se cunosc între ei în profunzime. Dacă se preţuiesc cît se cuvine. Dacă se admiră. Dacă şi colaborează. Dacă nu cumva a intrat dihonia şi între ei.
Oricum, nu formează un triumvirat, dar ei fac istoria culturală a oraşului la această dată!   
Marin Ioniţă

Vizualizari: 2381

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info