Curierul Zilei - Bonomul de Piteşti
PRIMA PAGINA
 

*** Reducere de 10% la plata datoriilor!     *** Depuneţi adeverinţa la Casa de Pensii!     *** Două decenii de proiecte de dezvoltare     *** Incendiere anunţată pe Facebook     *** Au atacat un şofer şi l-au jefuit     *** Spărgătorii au interdicţie să se apropie de păgubaş     *** 16 echipaje ISU la Mioveni, în concurs     *** Ministrul Fifor vine la Cîmpulung     *** Şi-au ciocnit maşinile, pe DN 73      *** Beţivan, lovit de maşină cînd traversa      *** Racordaţi ilegal la energie electrică     *** Jandarmii au donat sînge     *** Pe podium la Cupa Romgaz     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** Raicu la Campionatul Mondial     *** La Bradu s-au stabilit campionii!     *** Peste 80 de piloţi la Trofeul Cîmpulung Muscel      *** Liga 1     *** CS Mioveni joacă ani la Piteşti, cu CSO Ploepni     *** Sporting Lieşti - Mioveni, în Cupă     *** Programul şaisprezecimilor de finală este următorul:    

 
Bonomul de Piteşti Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 28 octombrie 2017

DIN CASETA CU PORTRETE

Bonomul de Piteşti

 

Omul fără duşmani. Care nu a învăţat să urască, să pizmuiască, să pone­grească, deşi a trăit aici, în acest frumos oraş, care avea şi multe apu­cături de mahala. Şi nici nu a fost duşmănit, urît, prigonit. Dimpotrivă, pen­tru toată lumea era un răsfăţat.

Un bonom de Piteşti. Bonhomme. În adevăratul sens al cuvîntului franţuzesc, din vremea lui Corneille şi Moliere.
I se spunea Lordul Gărduş. Dar el părea un descendent din stirpea unor nobili scăpătaţi de pe malurile Senei. De unde şi pînă unde ?
În acelaşi ins se întîlneau bunul simţ al ţăranului din Ardeal cu educaţia pe care şi-a făcut-o din paginile cărţilor în admiraţia unei culturi şi civilizaţii strălucitoare. Era omul care s-a făurit pe sine…
Copil de la ţară. Dintr-un sat transilvan. Dintr-un neam neaoş românesc. Speranţa familiei, un preot ortodox. Dar băiatul a alunecat spre altceva.
Universitatea din Cluj. Studentul frecventa cercurile culturale şi literare din acest oraş. Şi pentru prima dată simte gustul boemei, care nu-l va părăsi toată viaţa.
Profesor de engleză la Liceul Nicolae Bălcescu - Colegiul Naţional I. C. Brătianu din Piteşti.
Nu este cel mai performant dintre colegi. Prea tolerant cu elevii care nu erau interesaţi. Avea un principiu: „Profesorul se află în serviciul şcolarului, nu elevul supus lui! Şi dacă sunt angajatul lor, nu trebuie să-i oblig!“. Dar făcea tot ce se poate ca să le fie de folos celor interesaţi. Nu întîmplător era unul dintre cei mai iubiţi profesori de elevi şi de colegi.
Şi chiar dincolo de porţile liceului. Îl aşteptau prieteni din senin. Boema îşi spunea cuvântul. Locurile de întîlnire, mai ales balurile. Îi plăceau alcoolurile tari. Ca lui Lautrec la Moulin Rouge, whysky şi votcă. Dar cum acestea nu prea se găseau în comerţul socialist, se mulţumea cu ofertele zilei. Însă ducea dorul gustului de palincă de acasă.
Prin căsătorie, intră în populaţia armenească. În familia din care făcea parte şi eruditul Eduard Minasian, vestit profesor de Matematică. Contactul cu civilizaţia, cultura şi istoria acestui străvechi popor îi deschide noi orizonturi. Traian Gărduş, profesorul, boemul, ajunge un intelectual de prim rang.
Muzele nu l-au aşteptat la Piteşti. A venit cu ele de acasă. Le-a sporit numărul şi farmecul la Cluj.
Scrie cum ar fi să respire. Fără efort. Fără progra­mări. Poezia face parte din fiinţa lui.
Literatură, în primul rînd, umoristică. Superbe jocuri de intelectuali daţi în mintea copiilor. Nu publică multe cărţi. Dar destule. Cercurile de scriitori îl primesc cu braţele deschise. Publicul îl admiră. Şi este primit în marea comunitate a creatorilor: Uniunea Scriitorilor din România.
Maestru al poeziei cu formă fixă. Sonete, gazeluri, rondeluri. Paleta, şi ea se diversifică. Poezie de meditaţie, poezie erotică, pasteluri... Neuitate vor rămâne dialogurile imaginare cu neîntrecutul poet romantic Byron. De asemenea, evocările marilor barzi ai Antichităţii, precum Homer („CU­VÎNTUL“), a mamei sale Suzana („SONET PATRIARHAL“), a marelui poet român George Coşbuc „DE PROFUNDIS“), a lui Shakespeare („SONET SACRU“), a lui Grigore Vieru („TOAMNA PESTE PRUT“), a lui Giuseppe Navarra („SONET ELEGIAC“), a lui Gheorghe Pituţ („SONET NATURIST“), a lui Pan Izverna („ÎN DOR DE BALCANIA“), a lui Octav Pârvulescu („RECVIEM“), a lui Anghel Dumbrăveanu („IARNĂ SUVERANĂ“), a lui Ion Popa Argeşeanu („STAMPĂ LEVANTINĂ“), a lui Eminescu („HYPERION DOMNIND“) ş.a., schiţaţi ca iluştri amici reali ori imaginari, Traian Gărduş realizează cu cel mai recent volum al său de poezii („LACRIMA INTERI­OA­RĂ“) o veritabilă a­poteoză lirică a sen­­-
­­timentului de dragoste trăit şi mărturisit…
În ultima vreme, cu familia în Canada. În zona franceză, la Montreal. În cercurile literare de acolo. În comunitatea Bisericii Ortodoxe. Scrie. Publică. În revistele şi editurile de limba română de acolo, dar şi traduceri. Şi trimite în ţară, unde este bine primit. Şi vine personal din cînd în cînd. În nesfîrşite colocvii. Pe la domiciliile celor care l-au invitat, dar nu lipsesc barurile. Cunună, botează, publică, în spaţiul românesc.
Şi nu i se simte lipsa...
Dar timpul este măsurat pentru fiecare dintre noi. În primul rând, doamna lui, profesoara Nazica, secerată înainte de vreme. Adusă să fie înmormântată în oraşul natal...
Ultima călătorie a lui Traian Gărduş spre România, între patru scînduri, în această toamnă întunecată, cînd şi cerul plânge neîncetat...   
        Trupul neînsufleţit al profesorului Gărduş va fi depus în Biserica Armenească din Piteşti, duminică, 29 octombrie 2017. Înmormîntarea are loc la ora 13, în Cimitirul Armenesc.          
Marin Ioniţă

Vizualizari: 1441

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info