Curierul Zilei - Azi, poeta Denisa Popescu

*** Traseul autostrăzii, pregătit de licitaţii     *** Constantin Ivan, înlocuit cu un paznic?     *** Trebuie să aveţi căi şi ieşiri de urgenţă!     *** Simfonia Lalelelor, denigrată la Bucureşti     *** Pariu că Simfonia o să dispară?     *** Văcarul satului, găsit înecat     *** Au plonjat cu maşina într-o grădină     *** Scandal cu iz de telenovelă, la Călineşti      *** Pompierii s-au luptat cu focare dispersate      *** Misiune aproape imposibilă     *** S-au jucat aseară     *** Mioveniul vrea punctele!     *** Programul etapei 31 şi meciurile care vor fi televizate     *** Roşu: „Îmi doresc să cîştigăm!“     *** Barnabas Szaszgaspar a preluat BCM U FC Argeş!    

 
Azi, poeta Denisa Popescu Imprimare E-mail
(3 voturi)
sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Omagiu literaturii

Azi, poeta Denisa Popescu


         DENISA POPESCU (Piteşti, România)
BIOGRAFIE LITERAR- ARTISTICĂ
         Poetă, eseistă, ziaristă, scenaristă, redactor şi realizator TV.

Se ţin lanţ aniversările scriitorilor din Argeş. Naratorul şi eseistul Calinic Argeşeanul, poetul Mircea Bîrsilă, scriitorul George Baciu, poeta Denisa Popescu. Şaptezeci şi cinci de ani, şaizeci şi cinci, cinzeci şi cinci, aproape cincizeci de ani. Şi pe zece ianuarie 2018, scriitorul Mihail Ghiţescu, Seniorul nostru, decanul de vîrstă, aproape centenar.

Denisa Popescu (Denisa Elena Popescu) s-a născut pe data de 31 octombrie 1967, la Piteşti. A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1995). Între 1995 şi 1997, a fost profesoară de ştiinţe socio-umane la licee piteştene.
A debutat în presă în 1994, cu poezii, reportaje şi eseuri, în suplimentul literar-artistic Săgetătorul al cotidianului „Argeşul“ din Piteşti, ziar în care, pînă în prezent, a publicat peste 300 de articole. Alte publicaţii, care i-au găzduit articolele cu conţinut cultural, multe dintre ele reflectînd activitatea Bibliotecii Judeţene Argeş, sînt: Atitudine în Argeş, Curierul zilei, Jurnalul de Argeş, Cafeneaua literară, Pietrele Doamnei, Curtea de la Argeş.  Din 1997 şi pînă astăzi, colaborează ca realizator de emisiuni culturale la posturi de televiziune din judeţul Argeş - RCS/RDS, Terra Sat, Alpha TV, ABSOLUT TV. În cadrul acestor emisiuni, a promovat şi prezentat inclusiv activităţile Bibliotecii Judeţene Argeş. În perioada 2000 -2006, a lucrat la Centrul Cultural Piteşti, ca referent audio-video. A moderat, în această calitate, peste 400 de evenimente - lansări de carte, mese rotunde, vernisaje de artă plastică, dezbateri, concursuri literare etc. A conceput scenarii şi a realizat o serie de filme de scurt-metraj, de promovare a unor activităţi de anvergură locală, naţională şi internaţională: Simfonia Lalelelor, Simpozionul Internaţional de Sculptură în Marmură „Gh. Iliescu-Călineşti“, Festivalul Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, Tabăra Naţională de Pictură de la Priboieni, Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio, Festivalul Internaţional Coral D. G. Kiriac etc.
Denisa Popescu a prezentat zeci de membri ai Uniunii Scriitorilor şi ai Uniunii Artiştilor Plastici, cu prilejul lansărilor de carte, respectiv al vernisajelor unor expoziţii personale şi de grup. A susţinut mai multe rubrici de profil în ziarele şi revistele literare argeşene. În intervalul octombrie 2001 - decembrie 2004, a activat ca redactor, respectiv redactor - şef adjunct la Revista Argeş. Din anul 2007, este redactor la revista „Cafeneaua literară“, revistă cu circulaţie naţională şi internaţională. De asemenea, din anul 2006, activează la Centrul Cultural Piteşti, în calitate de colaborator - evenimentele organizate şi moderate se regăsesc pe pagina web a instituţiei.
Activitatea sa culturală a fost distinsă cu o serie de premii şi diplome: Femeia în Cultură (distincţie acordată de şase ori de cotidianul Argeşul), Diploma de Excelenţă, acordată de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Argeş, Femina Universitas, acordată de Centrul Universitar Piteşti, distincţia de Fiică a Argeşului, acordată de Consiliul Judeţean Argeş etc.
Din martie 2006, lucrează la Biblioteca Judeţeană Argeş Dinicu Golescu, unde a realizat volumul omagial Silvestru Voinescu - un destin asumat, carte dedicată fostului director al instituţiei, poet, prozator, membru al USR, volumul şi filmul de prezentare ale Bibliotecii Judeţene Argeş - „130 de ani de lectură publică în Piteşti“. A organizat şi a moderat 12 ediţii ale Salonului Cărţii Argeşene, manifestare anuală, menită să promoveze literatura acestor meleaguri şi activitatea editurilor din zonă, de asemenea peste 1.500 de alte acţiuni şi evenimente culturale.

Din iunie 2007, este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Volume personale: Dincolo de ochii mei, Ed. Zodia Fecioarei, Piteşti, 1999; Adamantin, Ed. Tiparg, Piteşti, 2004; Laminaria. Catrinel, Ed. Tiparg, Piteşti, 2005; Scheletul meu de muselină, Ed. Tiparg, Piteşti, 2005; Cele mai frumoase depresii, Ed. Tiparg, Piteşti, 2007; Buzele unui om singur, Ed. Tiparg, Piteşti, 2013; 47, Ed. Tiparg, Piteşti; 47, Ed. Tiparg, Piteşti, 2015, Roaba lui Dumnezu, Denisa, Ed. ArtCreativ, Bucureşti, 2016.
În prezent, realizează emisiunea DRAGĂ PERSONAJ PRINCIPAL, la postul ANTENA 1 PITEŞTI.

Creaţia Denisei prin ochii criticilor literari

Universul Denisa are o inimă uriaşă în loc de soare, cu uşi şi ferestre deschise, în care poţi urmări fotograme dintr-o viaţă trăită, dintr-o viaţă visată, cu senzaţii în ritmuri sincopate prin apele neteritoriale ale poeziei. Spaţii intime, un erotism al nostalgiei şi al nevoii de Ideal, sinestezii născute din verb şi terapie de sine/cu sine sunt tot atâtea faţete ale unei feminităţi ce are nevoie de oglindă şi, mai ales, de un alter ego, cu care să dialogheze, cu care să (se) confeseze. Universul Denisa respiră principiul cosmic al creaţiei, principiu al unei căutări interioare din care se întrupează mitologii, stări şi idei poetice surprinzătoare
Atracţia acestui univers stă în amestecul de discursuri ingenue, livreşti şi vitaliste. Prozopoeme, cu imagini ce pot fi construcţii ale unor pictopoeme post-simboliste, nevoiaşe de acţiune şi iubire, toate punerile în pagina albă din Universul Denisa pornesc şi se opresc la Poemul Identitar. Un poem în care să regăseşti tot ceea ce proiectezi, tot ceea ce ai pierdut cîndva, un poem care să te reconfigureze existenţial şi sinestezic. Identitate născută din împărţirea cu Celălalt, unicitate creată din asumarea dualităţii. Universul Denisa îşi afirmă, astfel, mantra regenerării şi a unui efect de repoetizare a unei lumi ce îşi refuză sacralitatea şi destinul.
Universul Denisa ştie mai bine ca oricine că poezia şi fericirea sunt un mod de întrebuinţare!
     Dan Mircea CIPARIU

 Denisa Popescu, o „depresivă“ senzuală

Cele mai frumoase depresii (Editura Tiparg, 2007), aşa se intitulează cea mai recentă plachetă de poeme a Debisei Popescu, cea mai recentă membră a Uniunii Scriitorilor din România. Poeta nu e nicidecum o depresivă; dimpotrivă, ea este o vitalistă, în cel mai rău caz o ipohondră. Numai văzînd fotografia de pe prima copertă şi înţelegem că tînăra poetă e fericită, titlul şi poza reprezentînd un veritabil oximoron. Dar probabil că frumuseţea acestui titlu a ispitit-o atît de mult, încît nici nu mai are vreo importanţă că el reprezintă o etichetă... mincinoasă. Poemele, fără titlu, sînt scrise în proză, unele dintre ele având rimă interioară: „Din Indii vin, călare pe comori. Sînt toate pentru tine, izmă creaţă, bărbatul meu neras la subţiori, cu faţa grea, şi aspră, şi semeaţă. Şi din Japonii vin, cu trei cocori înfăşuraţi pe umăr ca o rană. Îmi plîng de milă iernile prin flori. Dezgheţul tău e doar o altă toamnă“. Poeta are o imaginaţie prodigioasă, metaforele şi sintagmele sale alcătuind un mozaic exotic: „felii subţiri de peşte crud“; „mătasea din albul pielii“; „aer cu fulgi de zirconiu şi ametist“; „pescăruşul ca o chitară surdă“; „lumina ca o viespe uriaşă“; „pieliţa maurului sub lampa cu Ofelii“... Altfel zis, Denisei Popescu îi place să aşeze cuvintele frumos, să le caligrafieze, să le facă să rezoneze: „Romaniţe şi guriţe zboară, zboară, musculiţe dintr-o galaxie lină, în botoşii de lumină ai cărărilor din zori. Romaniţe şi guriţe arzătoare, glorioase scot iar nopţile din case şi le-ncing pe sub buric, cu nevroze de pitic, şi le-ncing de szbsuori cu basmale de sudori. Romaniţe şi guriţe, salturi lacome, pestriţe din cutia din viori printre greierii din flori, despre şoldul meu năuc drept în pieptul tău de cuc...“. Poeta este o senzuală, textele erotice (reprezentative pentru lirica autoarei) refac atmosfera alcovului, cu muzica languroasă a tangoului, mirosul de „mere galbene“, initimitatea mergînd pînă la contopire deplină/definitivă: „vaporii noştri denşi aleargă şi astăzi îmbrăţişaţi, aleargă şi astăzi cu disperare“.
Cum să înveţi să iubeşti fără cruzime
Poezia Denisei Popescu are ca temă centrală iubirea. Nu este, însă, ceea ce înţelegem în mod obişnuit prin poezie de dragoste, căci nu este atît o iubire a fiinţei, cît o iubire a firii. Ea depăşeşte cu mult marginile trupului, este o iubire a diferitelor stări ale materiei, o iubire care poate fi vegetală şi carnală în acelaşi timp, care poate fi a clipei, dar şi a timpului nemăsurat, fie el chiar şi timpul de la capătul lumii. Este o iubire a unui zeu pe care şi-l creează singură, care poate fi şi păgîn, şi creștin.
Dar cine este iubitul - căci despre o (doar) persoană iubită nu poate fi vorba - pe care îl evocă şi îl invocă aceste versuri? Dacă am încerca să exprimăm într-o singură propoziţie această imagine complexă, am putea spune că iubitul feminităţii care plăsmuieşte aceste versuri este, dacă putem spune aşa, jumătatea ei infinită. Fiind necuprinsă, această iubire rămîne neîmplinită. Şi tocmai neîmplinirea ei asumată este tema centrală a acestui volumul în care veţi găsi imagini încîntătoare, laolaltă cu asocieri inedite, pătimașe ori eterice.
Nefiind o poezie a iubirii împărtăţite ori a melancoliilor, tonul nu este patetic şi fundalul nu este unul romantic. Cum spuneam, există în această iubire, mai degrabă energetică decît  materială, o anumită cruzime. Oglinzile resping chipul care le priveşte, macii bolesc, umbra lupului răneşte şi alungă iluzia iertării, icoanele nu sînt adorate, ci muşcate, trupul care iubeşte nu este ferit de semnele bolii, ale decrepitudinii, iar nemurirea e mai degrabă o formă de nebunie. Iar cel care ar fi putu reuni aceste energii care se caută, anume androginul primordial, cel ce se-mparte, cum spune poeta, rămîne misterios, dacă nu chiar inaccesibil.
Avem în faţă cartea  unei autoare mature, care şi-a construit un stil propriu, cu valoarea sa poetică neîndoielnică. Poezia este o artă a sincerităţii, acest volum al Denisei Popescu o dovedeşte, un fel de a împlini prin poezie ceea ce, altminteri,  condiţia umană nu poate, fatalmente, împlini.
     VARUJAN VOSGANIAN

Vizualizari: 1821

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net
 
 

  CurierTV - Televiziunea sufletului tau!
Intrebarea Curierului



Comentarii

Pariu că Simfonia o să dispară?
Daca Simfonia va fi transformata in continuare in "Oda conducatorilor iubiti" atunci...n-am regrete. E pacat, insa ,ca o...
25/04/18 11:02 Mai mult...

Simfonia Lalelelor, denigrată la Bucureşti
Simfonia trebuie sa ramana un festival al florilor !!! Nu trebuie transformata in defilare politica, de preaslavire a ni...
25/04/18 10:58 Mai mult...

Simfonia Lalelelor, denigrată la Bucureşti
Reprezentatia era ok daca exista saltea. Asa ce sa intamplat e tare dureros.
25/04/18 10:38 Mai mult...

Pariu că Simfonia o să dispară?
Aveti dreptate insa Simfonia este simbolul nostru. Societatea civila va avea un cuvant de spus in cazul in care se va do...
25/04/18 10:19 Mai mult...

Pariu că Simfonia o să dispară?
Orice oras/tara trebuie sa fie asociat cu ceva- un simbol. Pitestiul este asociat cu simfonia si asa trebuie sa ramana
25/04/18 09:13 Mai mult...

căutare personalizată

Horoscop zilnic

 Prima Pagina Curierul Zilei
 
Fii reporter!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Google Analytics

Sfinții zilei

Zi record

Miercuri, 18.04.2018

--- 4.490 vizitatori unici ---

 
 




 

Mersul trenurilor

Flag Counter