Curierul Zilei - Anii culturii române, îngropaţi în politica momentului
PRIMA PAGINA
 

*** 642 de locuri de muncă în Argeş     *** Investiţie importantă în amenajarea unui pîrîu     *** Tîrg de adopţii de cîini la Mioveni      *** „Jake şi femeile lui”      *** „Coşmarul Vraciului“      *** Muzică şi sport în faţa Primăriei Piteşti     *** Filmele săptămînii 21 - 27 septembrie      *** Dispărutul era spînzurat!      *** Omorît de un BMW     *** Doi şoferi răniţi grav, la Moşoaia!     *** Spărgătorii şi tăinuitorul, colegi de celulă     *** Pod reabilitat,după turnarea asfaltului!     *** Şapte oi omorîte şi şase stupi distruşi de urs     *** Ministrul Fifor, „no comment” despre tragedia de la Valea Urdii     *** Vor victoria în Moldova      *** Europa League, Etapa 1     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul carasului pe Dunăre     *** După puncte, la Timişoara     *** Atletic Bradu şi Unirea Bascov joacă astăzi în campionat     *** 80 de piloţi la Trofeul Câmpulung!     *** Fotbal la TV în week-end    

 
Anii culturii române, îngropaţi în politica momentului Imprimare E-mail
(2 voturi)
sâmbătă, 20 ianuarie 2018


Anii culturii române, îngropaţi în politica momentului


În sfîrşit, anul culturii româneşti, care era demult aşteptat şi cerut. Prilej ca să ne amintim de marile noastre realizări şi tradiţii ale locuitorilor acestui pămînt, de la originile poporului pînă azi. Şi să dovedim lumii că nu sîntem nişte străini purtaţi de vînt pe aceste meleaguri, ci avem rădăcini înfipte adînc ale unui neam străvechi.

Dar n-am auzit să se spună nimic despre poemul „Mioriţa“ pe care cei mai mari specialişti în domeniu îl consideră unul dintre poemele fără pereche ale literaturii populare universale. Nimic despre „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de Rai“, dar insistenţe pînă dincolo de suportabilitate despre conflictele politice. Dacă ar fi să fie trecută în basme această poveste, am vedea zmeul întunecat şi încruntat , cu ghearele ascuţite şi colţii mari, care îşi întinde aripile din zare în zare, gata să sfâşie totul în lupta finală cu un Lucifer demonic, care vrea să ajungă cu orice preţ în scaunul suprem. Şi Zmeul Zmeilor, care declara în ajun că este gata să se înfrunte, deodată se blegeşte ca un miel îmblânzit în poarta abatorului şi declară că se pune la dispoziţie. Iar Luciferul triumfă şi strînge în jurul lui şi alţi acoliţi.
Nimic despre Legenda Mănăstirii Curtea de Argeş, o adevărată bijuterie a folclorului, singurul poem din folclorul lumii în care creatorul îşi sacrifică în opera lui ce are mai scump, matricea copiilor săi, cei fără de care nu poate să supravieţuiască precum o fiinţă biologică. Nimic despre sacrificiul Anei lui Manole, dar se vorbeşte, vezi, Doamne, despre sacrificarea lui Sevil Shaiddeh şi de cea a  Rovanei Plumb, pentru care liderii partidului plâng cu lacrimi de crocodil. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu Olguţa Vasilescu, Ecaterina Andronescu, privite ca nişte heruvime şi eroine pentru edificarea şi fiinţarea partidului aflat la putere, care fâlfâie în jurul liderului suprem.
Nu s-a spus nimic despre frumoasa baladă Toma Alimoş: „Închinar-aş şi n-am cui, /
Închinar-aş murgului,/ Dar mi-e murgul vită mută,/ Tace şi nu cuvîntă…“. Şi se iveşte Manea, hapsînul, care îl înjunghie fără nicio vorbă. În loc de această poveste, ni se vorbeşte despre „noaptea cuţitelor lungi“ cînd se face curăţenie în partidul de guvernămînt, prin asasinarea politică a rivalilor din interior.
Nimic despre Spătarul Constantin Cantacuzino, despre Domnitorul erudit Dimitrie Cantemir, despre boerul de divan cu nasul tăiat pentru rîvna la domnie, care ne-a lăsat cel mai vechi jurnal românesc de călătorie până departe în China, nimic despre marii noştri cronicari Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce şi operele lor de istorie şi literatură…
Ce s-a spus în această zi şi în acest an despre tradiţia noastră milenară, despre Biserica din Curtea Voievodală din Curtea de Argeş, singura păstrată de la zidire? Despre ruinele Curţii Domneşti, despre domnia primilor Basarabi la Câmpulung şi Curtea de Argeş, despre Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân, „Domn pînă la Marea cea Mare“? Despre Alexandru cel Bun, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare („Moldova nu este a mea, nu este a voastră, este a copiilor noştri, a copiilor lor din veac în veac!“). Despre Mihai Viteazul, primul care a unit Ţara Românească cu Ardealul şi Moldova  („Aceasta este pohta ce-am pohtit!“) ucis prin trădare.
Nimic în anul culturii despre Eminescu, Caragiale, Ion Creangă, mai dincoace Arghezi, Blaga, Sadoveanu, Liviu Rebreanu. Camil Petrescu, care a dat literaturii universale cea mai importantă dramă despre Danton, George Bacovia, Ion Barbu, dramaturgul Matei Vişniec, scriitorul Paul Goma . Şi nominalizaţi la Premiul Nobel, Mihail Diaconescu, Norman Manea, Toma George Maiorescu şi cîştigătoarea marelui trofeu, scriitoarea Herta Muller…
Nu mai vorbim de Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Alex Ştefănescu. Peste toţi, politica a aşternut uitarea. Peste creaţiile lor. Parcă n-am mai avea în ţara asta decît deputaţi, senatori, europarlamentari, miniştri, lideri politici. Lupte intestine. Cuţite înfipte în spate. Căderi. Promovări. Pe criterii dubioase. Averi. Vile. Maşini de lux. Avioane şi elicoptere. Penali. Arestări. Anchete. Dosare. Ţinute la naftalină. Judecate. Achitate. Condamnări cu suspendare. Pragul abuzului în serviciu. Fură tu, fur şi eu. O mînă spală pe alta. Traseişti. Trădători. Linguşitori. Licitaţii. Autostrăzi prăbuşite. Autostrăzi neîncepute. Racolări. Trai, neneacă! Cenuşă în ochii poporului. Creşterea pensiilor şi a salariilor. În timp ce se scumpesc gazele, curentul, alimentele, medicamentele…
Unde mai e cultura în anul culturii româneşti? Ce am mai aflat despre existenţa ei la acest 15 ianuarie, cînd a fost ziua şi noaptea Comitetului Executiv al PSD, care a schimbat şi al doilea guvern într-un an?

    Pe ce drum ne aflăm?

…Nimic despre Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Ion Andreescu, Theodor Pallady şi alţi maeştri ai penelului precum Sorin Ilfoveanu, unde e George Enescu, unde Ciprian Porumbescu şi alţi maeştri ai sunetelor celeste? Lucia Sturza Bulandra, Elvira Popescu, Matei Millo, şi mai de curînd monştrii sacri Amza Pellea, Toma Caragiu, Radu Beligan, Silvia Popovici, Olga Tudorache, Gina Patrichi, Oana Pellea, Irina Petrescu, Maia Morgenstern,  Draga Olteanu Matei, Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Octavian Cotescu , Gheorghe Cozorici, George Constantin, Alexandru Repan, Florin Piersic, Ion Caramitru, Marcel Iureş, Mircea Albulescu, Ştefan Iordache. Labiş, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Marin Sorescu, George Ivasiuc, Nicolae Breban, Paul Everac, Fănuş Neagu, alţi scriitori şi poeţi de la optzecişti la postmodernişti. Oameni de ştiinţă, inventatori, Traian Vuia, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, doctori de geniu precum Ana Aslan , Constantin Parhon,  Nicolae Paulescu, doctorii Arsene, Setlacec. Savanţi ca Nicolae Iorga, istorici precum Giurăscu, Nicolae Densuşianu, Dinu C. Giurăscu, Neagu Djuvara ş.a.

Vizualizari: 2301

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info