Curierul Zilei - Din Mica Unire s-a născut România Mare
PRIMA PAGINA

*** Trei noi săli de sport în Piteşti      *** Seminar împotriva abuzurilor copiilor     *** PASTILA de UMOR      *** Sistarea furnizării apei potabile în Municipiul Piteşti, cartier Găvana III     *** Primăria cumpără utilaje      *** Intrarea Maicii Domnului în Biserică     *** Concert-lecţie marca Florin Totan     *** Încă două cursuri gratuite la Centrul Cultural Mioveni      *** „Jurnal de război”, lansată la Tîrgul Gaudeamus      *** A ameninţat cu maceta ca să primească băutură     *** A plonjat cu maşina în rîul Tîrgului     *** Angajat de la Dacia dispărut de o săptămînă     *** Fraţii, sub control judiciar     *** Fumatul, factor principal în apariţia cancerului     *** Veteranul Ionuţ Butoi, portdrapel la paradă      *** FCSB va juca trei meciuri la Piteşti!     *** „Vom face spectacol!“     *** Sala Sporturilor ar putea primi finanţare      *** Olympic Gym Piteşti, pe podium la Campionatul Naţional de Gimnastică     *** 8 medalii la Campionatele Mondiale de lupte     *** Doar un punct, pentru echipele argeşene     *** Karate: Medalii pentru CS Dacia     *** Liga II, Etapa 17     *** Liga Naţiunilor    

 
Din Mica Unire s-a născut România Mare Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 27 ianuarie 2018


Din Mica Unire s-a născut România Mare


Cele două ţări româneşti ca doi gemeni copii siamezi aveau graniţă între ele. Născute pe acelaşi pămînt al străvechii Dacii, din acelaşi popor, moşteneau aceeaşi limbă, aceleaşi tradiţii, aceleaşi năzuinţe, aceeaşi credinţă. Dar istoria vitregă le-a despărţit de la început. Din vechile obşti, din jupînate, din voievodate, s-au adunat în vremuri de restrişte primele formaţiuni de stat.

Moldova, la iniţiativa Muşatinilor, în Valahia, la cea a Basarabilor. Figuri de voievozi care au pus temelie Principatelor româneşti şi au rămas în cărţile de istorie un Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu,  Alexandru şi Nicolae Basarab, Vlaicu Vodă,  Mircea cel Bătrîn, Neagoe Basarab, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu. Dar năzuinţa şi voinţa unirii nu puteau să rămână în zadar. Şi a fost să se întîmple minunea aşteptată pe hotarul anilor 1859 - 1860. Unirea Principatelor nu a fost făcută de Alexandru Ioan Cuza. El nu s-a lăudat niciun moment ca să ia puterea şi să o deţină cum se întîmplă cu liderii politici din timpul tranziţiei noastre, care se zbat şi fac tot ce pot ca să ajungă în vîrful puterii. Colonel într-o armată condusă de generali cum fuseseră Christian Tell sau Magheru, pîrcălab la Galaţi într-o ţară cu voievozi pe tron, cu proprietăţi mai mult modeste faţă de marii moşieri, nu avea prestigiul revoluţionar al unor luptători din Revoluţia de la 1848.
Departe de Bălcescu în viziunea poporului, de Heliade Rădulescu, de Vasile Alecsandri, de alţi patrioţi care au cunoscut exilul sau chiar închisorile. Putea să fie un răsfăţat în lumea mondenă a saloanelor, a doamnelor, asindrofiilor. Nu scrisese studii de politică sau de literatură precum Vasile Alecsandri sau Kogălniceanu. Nu făcea parte din familii cu tradiţie precum Goleştenii. Nu avea neamuri vestite precum Brătienii. Alexandru Ioan Cuza a ajuns pe tron mai mult din întîmplare. Nu-l interesa în acel moment să ia puterea. Nici nu se afla în jocuri. Alţii erau pretendenţii la tron. Unul ca marele moşier, Caimacam al Moldovei, locţiitor al domnitorului, sprijinit de Imperiul Otoman, care a şi falsificat primele alegeri, alţi mari aristocraţi, iar în Partida Naţională poetul Vasile Alecsandri, care şi-a retras candidatura, să lase locul altuia mai bun, Mihail Kogălniceanu, capul cel mai dotat, şi nu numai ei. Se spune că în noaptea dezbaterilor Alexandru Ioan Cuza, care nu era în cărţi şi nu visa să fie desemnat, neputînd să mai suporte neînţelegerile, a luat doamnele şi a plecat cu ele la teatru, fiind sigur că în timpul acesta se vor lămuri lucrurile. La întoarcere, de cum a intrat pe uşă, cinevaa strigat: „Să fie domnitor Cuza!“. Şi s-a aprobat. Şi astfel, Principatul Moldovei a avut în frunteaţării o persoană pe care nimeni nu o aştepta. Dacă Alexandru Ioan Cuza nu s-a urcat pe tron prin luptă şi prin voinţa lui, a fost omul destinului. Omul cel mai potrivit în acel moment pentru asemenea misiune. Lucru neobişnuit, toţi ceilalţi pretendenţi au renunţat în favoarea lui. Nu o făceau pentru un om, nu o făceau pentru un prieten. Nu o făceau momiţi sau cumpăraţi. Nu o făceau manipulaţi. Nu o făceau pentru avantaje personale. Îşi sacrificau veleităţile, ambiţiile, poziţiile pentru idealurile ţării, pentru Unire. Lucru care avea să se întîmple foarte curînd şi în Ţara Românească, unde de asemenea mulţi candidaţi, printre care Goleştenii, Brătienii, rîvneau tronul. Şi ei au renunţat la interesele personale pentru interesul ţării. Şi la 24 ianuarie l-au ales domnitor pe domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. Două ţări, un singur domnitor, primul pas spre Unire. Odată ajuns în cele două scaune voievodale, domnitorul nu putea să nu le unifice. Lupta nu a fost uşoară. Dar Unirea s-a realizat. Unirea Mică, din care s-a născut România Mare.
O dată ajuns la cîrmă, Cuza a uitat de cel de pînă atunci şi a găsit în el puterea să înceapă marile reforme. În cei şapte ani, noua ţară a cunoscut cel mai mare progres din istoria de până atunci în toate domeniile. Reformele sociale, în primul rând prin împroprietărirea ţăranilor. Unii economişti susţin că aceasta a fost o greşeală, pentru că a sfărâmat marea proprietate, pe care se putea dezvolta o economie mai eficientă, cu structură capitalistă. Pînă şi Marx şi Lenin susţineau că mica proprietate nu este eficientă. Dar în acel moment, aceasta era calea cea mai potrivită. Sute de mii de familii ţărăneşti nu aveau mijloace de subzistenţă şi trăiau din munca de clăcaşi, din dijma primită de la marii proprietari. Reforma agrară a fost pentru poporul de jos mană cerească. Dar nu numai în domeniul rural s-a remarcat activitatea lui Cuza. Urbanizarea târgurilor a însemnat de asemenea un pas înainte. De asemenea în cultură şi în învăţămînt s-au făcut paşi uriaşi. Dar nu numai domnitorului i se pot atribui aceste realizări. El a fost susţinut de o seamă de reformatori revoluţionari şi patrioţi. E greu de înţeles azi cum atâţia şi atâţia moşieri au acceptat de bună voie să cedeze importante suprafeţe din proprietăţile lor. Iar Cuza nu s-a sfiit să atace şi proprietăţile bisericilor, lucru pentru care a fost afurisit multă vreme. Ca om a şi greşit. În familie, în relaţii extraconjugale, nu de puţine ori chiar în exercitarea puterii. S-a debarasat de vechi prieteni şi colaboratori sau l-au părăsit ei, cum a fost Kogălniceanu. A lăsat să i se strecoare în umbra puterii personaje dubioase. Dar toate acesteanu-i pot scădea marile merite.
Să nu uităm locul lui Cuza în relaţiile internaţionale. Dacă marile puteri îşi făceau jocul pe seama României, prin Cuza şi generaţia lui de patrioţi au promovat interesul României. Nu întîmplător era apreciat chiar de împăratul francez Napoleon al III- lea.Şi astfel România unită a jucat un rol important pe scena Europei între amiciţiile, rivalităţile, conflictele dintre marile imperii europene, otomanii, habsburgicii, ruşii, francezii, englezii. Un drum deschis pentru independenţa obţinută în urma războiului din 1877 şi Marea Unire din 1918, cînd Moldovei şi Ţării Româneşti li s-au alăturat, între aceleaşi hotare, Ardealul, Basarabia, Bucovina şi celelalte ţinuturi româneşti.
Alexandru Ioan Cuza declarase că nu rămîne pe tron decît atîta vreme cît îi este îngăduit. Şi, într-adevăr, nu s-au luat măsuri ca să nu fie înlăturat de monstruoasa coaliţie. A intrat în legendă încă din timpul vieţii. Este domnitorul care umbla fără haina voievodală şi fără coroană, ca un cetăţean oarecare, prin oraşe, prin mahalale, prin sate, ca să cunoască păsurile poporului. Şi să-i aline durerile şi umilinţele. Este cunoscut episodul când l-a scos din umilinţă peMoş Ion Roată, un ţăran înţelept, care, după ce au fost restituite vitele şi pămîntul răpite de boier,l-a întrebat pe domnitor: „Dar cu ruşinea cum rămîne?“. Şi Vodă, atunci, l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat pe obraz. „Mergi şi spune că unde a scuipat boierul, a sărutat domnitorul!“. Un gest semnificativ pentru întregul popor românesc de pe care Cuza Vodă a şters stigmatul înjosirii. Reformele lui Alexandru Ioan Cuza pot fi văzute şi azi. Chiar dacă unii o contestă, chiar dacănu lipsesc urmaşii urmaşilor moşierilor de atunci care-şi revendică integral proprietăţile, chiar dacă tranziţia a alunecat pe alte drumuri, chiar dacă liderii de azi nu au alte scopuri şi alte idealuri decît să ajungă la putere şi să ţină cu dinţii de ea. Alexandru Ioan Cuza a apărut cînd era nevoie de el. Este omul timpului său. Nu se ştie pe ce altă cale ar fi pornit România şi unde ar fi ajuns dacă nu s-ar fi aflat el la răscruce de drumuri, chiar la momentul potrivit pe care l-a înţeles, pentru care a acţionat şi pentru care s-a sacrificat.
     Marin Ioniţă  

Vizualizari: 2468

Comentarii (1)
Scris de Mircea in 27-01-2018 09:07 - Vizitator
 
 
Am citit acest articol dupa toate celelalte fiindca ma gandeam ca nu are ziarul un redactor ca sa-si exprime un punct de vedere propriu despre mica unire.Cand am ajuns la final si am vazut numele autorului m-am lamurit,am apreciat articolul,l-am felicitat in gand pe autor si mi-am zis ca da,dupa o viata de om poti sa emiti o parere despre mica unire.Bine ar fi ca acest articol sa fie citit si de politicienii de azi.Felicitari maestre.
 

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics










































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info