Curierul Zilei - Pescuitul caracudei şi ţiparului
PRIMA PAGINA

*** Costul locului de la masa bogaţilor     *** Campanie de informare şi concurs în Şcolile din Mioveni      *** Cartofii şi utilităţile s-au scumpit!     *** PASTILA de UMOR      *** Mai puţine naşteri decît decese     *** Maşini multe, vînzări rare, în tîrgul auto     *** Pregătiţi-vă de Black Friday!     *** Ursul l-a muşcat de cap     *** Ameninţa că se aruncă de pe pasaj     *** Spărgătorii de la Orange Shop, rămîn în arest      *** Furau din maşini, locuinţe, societăţi...     *** Costache a fost achitat     *** Accident, cu trei răniţi şi trei maşini     *** O piteşteancă, campioană mondială     *** Învinşi greu de olteni!     *** Florin Nini: „Nu am fost constanţi”     *** Todorov: „Formăm o echipă unită“nbsp;    *** Stupu şi Ankomah, doar spectatori la Piteşti!     *** Liga 1 - Etapa 13     *** Victorii şi medalii la oină, handbal, volei şi karate     *** Gazdele, victorii pe linie    

 
Pescuitul caracudei şi ţiparului Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 03 februarie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de pescuit

Pescuitul caracudei şi ţiparului


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, dar şi reţete culinare pe bază de peşte. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul caracudei şi ţiparului.       

Caracuda este un chiriaş fidel al mlaştinilor, luncilor inundabile ale Dunării, braţelor „moarte“ ale rîurilor, lacurilor şi bălţilor de deal şi de şes, cu substrat mîlos şi vegetaţie abundentă. Este un peşte care prezintă multiple asemănări cu carasul şi plătica, specii cu care este frecvent confundat. În consecintă, corpul este puternic comprimat lateral, pînă spre plat, foarte înalt, ca şi cazul plăticii, acoperit cu solzi mari şi groşi, bine fixaţi. Capul este scurt, gura terminală, buza de inferioară uşor orientată spre înapoi, înotatoarea dorsală şi cea ventrală sînt prevazute cu cîte o radie ascuţită, ţepoasă. Talia medie a caracudei ajunge în apele nostre pînă 25-30 cm lungime şi 150-300 grame greutate, în mod excepţional poate măsura 40-50 cm şi cîntări 2 kg.

Culoarea, în funcţie de mediu

Coloritul caracudei este puternic influenţat, în special, de mediul acvatic în care trăieşte. Astfel, în cazul unor zone mlăştinoase, cu multă vegetaţie, vor fi arămiu-cenuşii spre cenuşiu-fumurii şi cu abdomenul auriu, pe cînd în cazul unor ape limpezi, cu curs lent, vor fi brun-cenuşii cu irizaţii argintii şi cu abdomenul gălbui-argintiu. Înotătoarele sînt brun-cenuşii, cele pectorale şi cele ventrale prezentînd şi irizatii roşiatice. Exemplarele tinere sînt uşor de depistat datorită prezenţei, la baza înotătoarei caudale, o pată neagră. La noi în ţară este prezentă pe cursul mijlociu-inferior al marilor rîuri (Olt, Siret, Prut, Mureş etc.), Dunăre, inclusiv în luncile şi bălţile ei inundabile, Delta Dunării, crescătoriile de crap, dar mai nou şi în bălţile semi sălbatice unde s-a populat, excepţie făcînd doar pîraiele şi lacurile din zona montană.

Depune şi 300.000 de icre

Caracuda consumă aceeaşi hrană ca şi carasul, plătica sau crapul, insecte şi larvele acestora, rîme, viermuşi, materii vegetale aflate în descompunere, seminţele şi frunzele diferitelor plante acvatice, resturi organice, moluşte de mici dimensiuni, etc. Atinge maturitatea reproductivă în treilea an de viaţă. Reproducerea are loc în perioada mai - iunie, cînd femela depune între 120.000 şi 300.000 de icre, cu un diametru de 1,4-1,6 mm. În această perioadă se adună în grupuri mari şi se îndreaptă spre porţiunile puţin adînci şi cu vegetaţie abundentă, din apropierea malurilor. Este un peşte care-şi petrece majoritatea timpului scormonind fundurile mîloase şi bogate în substanţe organice în căutarea hranei, ridicîndu-se în straturile superficiale doar în zilele foarte călduroase. Supravieţuieşte în condiţii extrem de vitrege, în medii foarte puţin oxigenate, fiind alături de ţipar unul dintre peştii cei mai rezistenţi.

Echipamentul necesar

Metoda cea mai eficientă de pescuit la caracudă este cea cu plută. Varga trebuie să fie uşoară şi uşor sensibilă, iar firul de 0,15-0,18. Gura caracudei este mică, lucru care trebuie luat în considerare la alegerea dimensiunii cîrligului. Astfel, rîma folosită ca nadă se fixează pe cîrligul de 8-10, în timp ce boabele fierte de grîu sau biluţele de mămăligă se înfig pe cîrligul de 10-12. Plumbul trebuie să fie cît se poate de mic, iar pluta uşoară. La pescuitul caracudei se obţin rezultate bune prin nădirea prealabilă a locului de pescuit, cu menţiunea că este de dorit să se folosească apoi aceeaşi nadă şi pe cîrlig. Se foloseşte în acest scop mălai măcinat mai mare, boabe tinere, lăptoa­se de porumb, boabe fierte de grîu, biluţe de coca de pîine etc. Cîteva boabe sau biluţe aruncate în apă chiar şi în timpul pescuitului atrag şi alte exemplare de caracudă în apropierea undiţei.

Pescuitul ţiparului, interzis!

Ţiparul (Misgurnus Fossilis) este originar din Europa Centrală şi cea rasariteană şi este prezent încă tot bazinul dunărean. Prezenţa lui este tot mai rară, iar comerţul ilegal cu această specie face ca numărul ţiparului să scadă aproape zilnic. În prezent, capturarea lui indiferent sub ce formă este interzisă! În România se găseşte în Dunăre şi Deltă, în bălţile, braţele moarte, lacurile şi iazurile din interiorul ţării, exceptînd apele de munte. Corpul este alungit şi gros, aproape cilindric în secţiune, acoperit cu solzi mici şi cu un strat mucos care îl fac foarte alunecos. Capul este gros, uşor comprimat lateral. Gura semilunară, inferioară, cu buza superioară carnoasă, continuă. Ţiparul are 10 mustăţi, dintre care 6 lîngă gură, iar cîte două scurte pe mandibulă. Sub ochi, ţiparul are cîte un ghimpe ascuţit, ascuns bine sub piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar înotătoarea caudală rotunjită. Capul pestelui nu are solzi, în schimb istmul este complet acoperit cu solzi. Dorsala este cafeniu închisă, presarată cu pete negricioase mărunte, această zonă cafenie este marginită de o dungă îngustă, neagră, care se întinde de-a lungul întregului corp al peştelui, sub această dungă, corpul peştelui este cafeniu deschis, după care urmează o nouă dungă negricioasă, mai lată, de la ochi pînă la baza caudalei, sub această dungă, corpul este galben-ruginiu, cu pete cafenii, după care urmează o a treia dungă negricioasă, întreruptă şi îngustă, înotătoarele ţiparului sînt fumurii, cu pete întunecate. Coloraţia ţiparului variază mult ca intensitate după gradul de limpiditate şi culoarea mediului acvatic în care trăieşte. Lungimea obişnuită este de 18-20 cm, dar atinge şi 24-26 cm.

Respiră prin intestine

Ţiparul este o specie de peşte de apă dulce, care preferă fundul mîlos şi cu multă vegetaţie, în general, se găseşte în ape fără nici o mişcare, dar apare şi în rîurile de şes cu un curs foarte lent. Ţiparul are posibilitatea să respire prin intestine, ceea ce-i permite să reziste mult timp şi în albiile care au secat. În acest caz îl găsim îngropat în mal, ca de multe ori şi în timpul iernii. Prin intestinul gros, puternic vascularizat, absoarbe aerul atmosferic şi prin anus elimină dioxidul de carbon. Scormoneste tot timpul fundul bălţii, de unde înghite şi nămol, pe lîngă hrana preferată, care constă din particule de vegetaţie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici crustacee, melci, moluşte mici etc. De obicei se hrăneşte în timpul nopţii, ziua fiind inactiv, mai mult îngropat în nămol. Ţinut în mînă, puţin strîns cu degetele, emite un sunet caracteristic datorită eliminării bruşte a aerului din intestin prin anus. Acestui sunet (chiţăit) îi datorează şi denumirea de ţipar. Se reproduce din martie pînă în august. Femela depune icrele, în general, în trei rînduri, în total 10.000-15.000 icre. Pescarii îl folosesc ca nadă vie la pescuitul somnului, ştiucii, şalăului, mihalţului etc. 

Plachie de caras:

Ingrediente:
3 bucăţi caras (sau crap sau macrou)
100 ml ulei
2 cepe galbene
1 ardei gras galben ( sau combinaţie, cu verde şi rosu)
5-6 căţei de usturoi
150 ml vin alb
100 ml apă
4-5 roşii medii ( sau 1 cutie conservă roşii)
300-400 gr roşii cherry
2-3 foi de dafin
1 linguriţă piper mozaic măcinat
1/4 linguriţă fulgi chilli
sare      
Mod de preparare:
Curăţăm peştele de solzi, îl spălăm foarte bine şi-l dăm cu sare. Îl porţionăm, apoi îl tăvălim prin făină şi-l prăjim, cît să prindă o crustă subţire. Separat, pregătim sosul: călim ceapa tăiată fideluţă, adăugăm ardeiul tăiat julien şi usturoiul presat. Adăugăm roşiile decojite şi tăiate cubuleţe (sau cutia de roşii) şi potrivim de sare. Lăsăm la foc mic două, trei minute. Adăugăm apoi vinul, apa, foile de dafin, piperul şi fulgii de chilli. Mai lăsăm cîteva minute astfel încît să se întrepătrundă aromele. Aşezăm peştele într-un vas, iar peste acesta sosul. Acoperim cu folie de copt şi dăm la cuptor pentru 20-30 minute la foc mediu, pînă ce peştele este bine pătruns şi a mai scăzut puţin sosul. Se serveşte cu mămăliguţă fierbinte!

 M.Duinea

Vizualizari: 1769

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 16.10.2018

--- 3.988 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info