Curierul Zilei - Pescuitul zglăvoacei şi stronghilului
PRIMA PAGINA
 

*** Ce obligaţii au posesorii de case de marcat     *** 15 cîini şi-au găsit familie la Tîrgul de Adopţii      *** Se opreşte curentul în Piteşti!     *** PASTILA de UMOR      *** La ADLER PELZER GROUP distracţia a fost în floare     *** „Scurtcircuit“, semnalul de trezire la realitate!     *** Răcire accentuată a vremii     *** Protest la Spitalul Penitenciar Mioveni     *** Şi-au ciocnit maşinile la „Păsărica”     *** Condamnat pentru tăiere ilegală de arbori     *** L-a luat rîul din căruţă     *** De la dubiţă a luat foc gospodăria     *** Fost bar, incendiat de aurolaci     *** Condamnat pentru fals în înscrisuri     *** Miercuri în Cupă, sîmbătă cu U Cluj     *** Liga 1 - Etapa 9     *** 16 jucători pe lista preliminară     *** „Nu meritam să pierdem acest meci!“     *** FC Argeş-Luceafărul, se joacă duminică     *** Snagovul, noul lider!     *** „N-a fost un joc spectaculos!“     *** Încep 16-imile Cupei     *** Fotbal, volei, handbal, oină şi tenis la Mioveni    

 
Pescuitul zglăvoacei şi stronghilului Imprimare E-mail
(1 vot)
sâmbătă, 17 februarie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de pescuit

Pescuitul zglăvoacei şi stronghilului


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, dar şi reţete culinare pe bază de peşte. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul zglăvoacei şi strunghilului, două specii de peşte foarte puţin cunoscute de către majoritatea pescarilor.

Zglăvoaca (Cottus Gobio), deşi arată mai degrabă ca un guvid, fiind adesea confundat cu acesta, aparţine familiei percidelor, precum şi bibanul. Este un peşte uşor de recunoscut după forma ciudată a corpului, capul mare şi lat, gura largă, operculele mari şi late, terminate cu spini, ochii orientaţi în sus, dispuşi spre ceafă, cele două înotătoare dorsale una mai mare decît cealaltă legate între ele de o pieliţă subţire.
Alt aspect care ne face să deosebim zglăvoaca faţă de guvid, este acela că înotătoarele ventrale nu sînt unite într-una singura ca la guvid, ci sînt separate. Corpul este lipsit de solzi şi se subţiază spre coadă şi în general, nu depăşeşte 10 cm lungime şi cîteva zeci de grame greutate. Înotătoarele pectorale sînt mari, bine dezvoltate, în formă de evantai. Coloritul zglavoacei variază mult în funcţie de mediul în care trăieşte. Astfel, partea dorsală poate fi de la cafeniu, negru marmorat, cu o mulţime de pete, pînă la nuanţe roşiatice sau gri, iar abdomenul este de la alb-gălbui pînă la alb-cenuşiu.

Un peşte timid

Zglăvoaca are o vastă răspîndire pe întreg continental european. În ţara noastră trăieşte în majoritatea apelor reci şi limpezi de munte, preferînd zona păstravului, dar poate fi întîlnită şi în Dunăre. Fiind un peşte fricos şi foarte bănuitor, plecă în căutarea hranei doar noaptea, în timpul zilei preferînd siguranţa oferită de relieful variat al substratului, adăpostindu-se sub pietre, stînci, rămînînd aproape nemişcat. Se hrăneşte în special cu larvele diferitelor insecte, rîme, viermuşi, dar şi cu icrele sau puietul păstrăvului, producînd astfel pagube importante în rîndul acestora. Din acest motiv este considerat un peşte dăunător. Reproducerea are loc în perioada februarie-martie, cînd femelele depun pînă la 300 de icre sub sau printre pietre. Petrecîndu-şi majoritatea timpului sub pietre sau printre ele, datorită camuflajului aproape perfect de care beneficiază şi a posibilitatii de a sta nemişcat perioade foarte lungi de timp, este un peşte foarte rar văzut sau recunoscut.

Pradă pentru răpitori

Dacă este descoperit sau speriat, părăseşte brusc ascunzătoarea, înotînd repede în zig-zag. Zglăvoaca este folosită şi ca momeală vie pentru pescuirea păstrăvului, cleanului, mihalţului şi lostriţei. Carnea zglăvocului este gustoasă, pe plan local se consumă în mod regulat. În unele rîuri montane din Maramureş şi Moldova poate fi întîlnită o rudă apropiată zglăvoacei (Cottus poecilopus), cu un colorit mai bogat, înotătoarele ventrale ale acesteia, mai lungi, întinzîndu-se pînă la orificiul anal. Sînt împodobite cu 5-15 dungi maronii. Există însă şi unele exemplare lipsite de aceste dungi. Mărimea, modul de viaţă şi de reproducere sînt identice cu ale zglăvoacei.

Stronghiulul, o delicatesă

Strunghilul, ori stronghilul, se găseşte în cel mai mare număr în ţara noastră dintre toate celelalte specii de guvizi. Pînă în urmă cu circa 20 de ani, acest peşte era pescuit doar în zonele de la gurile Dunării, la Sacalin şi Musura, apoi în complexul Razim-Sinoie. Stronghilul se diferenţiază de celelalte specii de guvizi prin faptul ca are în partea posterioară a înotatoarei dorsale o pată de culoare neagră. Ea se observă mult mai bine la femele. În ceea ce priveste aspectul lor, strunghilii au un corp comprimat lateral. Ca dimensiuni, ei ating în jur de 20-25 de centimetri. O altă trăsătură importantă a acestor peşti este dată de faptul că muşcătura lor este violentă, iar pescarii trebuie să fie atenţi şi vigilenţi. Carnea strunghilului este foarte bună, fiind apreciată de către toată lumea. Cu toate astea, se spune că hanosul are gustul cel mai rafinat. Strunghilul preferă zonele din apă care au un substrat ceva mai tare, precum pietrişul. În aceste locuri, el se va hrăni, în general cu scoici, care obişnuiesc să trăiască în colonii. Din acest considerent, acest guvid concurează direct cu crapul, ce obişnuieşte să consume aceleaşi scoici. De asemenea, de notat este si faptul că aceasta asigură un ritum şi un nivel de creştere excelent, atît pentru stronghil, cît şi pentru crap.
Stronghilul este răspîndit şi în Marea Caspică, nu doar în Marea Neagră. Mai mult decît atît, el se regăseşte şi într-un număr destul de mare de fluvii. La noi în ţară, el a fost găsit pentru prima oară la începutul anilor 1960, de-a lungul litoralului Mării Negre, dar şi pe lacurile litorale sau în zona Razim-Sinoie. La mijlocul anilor 1980, se pare ca a ajuns pînă la Marea Baltică, dar şi în America de Nord. Arealul său de răspîndire mai cuprinde şi ţări precum Serbia sau Austria, unde a pătruns ceva mai recent, dar şi Rusia. În prezent nu se ştie de ce acest guvid s-a extins atît de mult şi atît de rapid şi pe Dunăre, la fel cum nu se cunoaşte impactul său asupra celorlate specii de peşti. Unii cercetători sînt de părere că scoicile Dreissena polymorpha reprezintă un motiv suficient de bun pentru ca stronghilii să rămînă aici. Cum aceasta nu se găseşte în Marea Neagră, ci doar la gurile Dunării, stronghilii stau cu precădere în aceste zone.

Macrou în sos:

Ingrediente:
- macrou congelat,
- 1ceaşcă apă
- 1cească ulei
- o jumătate de ceaşcă oţet
- sare
- piper macinat
- foi de dafin
- 2 cepe tocate mărunt
- 2 ardei graşi tăiaţi fideluţă
- 8 roşii tocate marunt
Mod de preparare:
Aşezaţi peştele în tava de teflon sau smăltuită, puneţi peştele şi toate celelalte ingrediente, completaţi cu apă cît şă acopere peştele şi daţi tava la cuptor aproximativ 40 minute.
Cînd este gata, scoateţi tava din cuptor şi presăraţi verdeaţa tocată mărunt.

Ştiucă cu hrean

Timp de preparare: 1 oră; Dificultate: medie
Ingrediente:
1 ştiucă mare
1 morcov
1 pătrunjel
1 ceapă
2 bucăţi de hrean
unt cît o nucă
200 ml smîntînă
1 lingură de făină
sare
piper boabe
Mod de preparare:
Peştele curăţat se acoperă cu un litru de apă în care se pune zarzavatul tăiat rondele, ceapă tocată mărunt şi o bucată de hrean tăiat în patru. Se condimentează cu sare, piper boabe, se adaugă unt şi se lasă să fiarbă. Cînd peştele este fiert, se scoate din apă. Zeama se lasă să scadă la jumătate, se strecoară, se amestecă cu smîntînă frecată cu făina şi se fierbe. Se toarnă peste peşte, iar hreanul rămas se rade şi se presara peste sos.

Crap cu vin negru

Timp de preparare: 1 oră; Dificultate: medie
Ingrediente:
1 kg crap
200 grame ulei,
2 linguri pastă de tomate
400 ml vin negru
sare
piper măcinat

Mod de preparare:

Se curăţă crapul, se spală şi se taie bucăti. Se sărează şi se pune într-o tava cu ulei. Se pune la cuptor. Cînd peştele s-a rumenit se adaugă vin negru, piper măcinat, pastă de bulion subţiată cu vin negru. Se lasă să dea bine în clocot. Se scoate din cuptor, se lasă să se răceasca şi se aranjează pe un platou. Se poate garnisi cu ciuperci umplute sau înăbuţite.
Pescuitul se poate face atît cu undiţa, cît şi cu lanseta, cînd de aflăm pe mal, iar fundul apei din zonă este dificil (pietre, lespezi, resturi din materiale de constructie, vegetaţie deasă etc.) vom folosi doar un singur cîrlig, dar dacă fundul nisipos sau cu pietriş, putem folosi două cîrlige. Momelile pentru strunghil pot fi carnea de scoică, garizi, rîme de mare, rîme roşii de bălegar sau de grădină, rîme negre (şerpeşti), bucăti din organe de vită sau chiar bucăţi din alti guvizi. Scoica este o delicatesă pentru strunghil, dar are marele neajuns că se desprinde uşor de pe cîrlig (scoica neagră); garidelel (fără cap) este mai rodnic la pescuit, însă nu se găseşte prea uşor, iar pentru colectarea sa dintre ierburi trebuie să avem neapărat un minciog cu fileu des. Bucăţelele din rîme negre sînt foarte rezistente pe cîrlig şi dau rezultate sigure, îndeosebi în largul mării unde peştii sînt mai mari, iar hrana este mai puţină faţă de nevoile de hrănire ale peştilor. Întrucît guvizii sînt peşti lacomi, cu gura largă, vom folosi cîrlige mărime de la nr.2,3 în sus, cu tija lungă, pentru a putea să le extragem mai uşor din gîtul peştilor capturaţi.

Vizualizari: 1525

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info