Curierul Zilei - Astăzi este Dragobetele
PRIMA PAGINA

*** Cea mai frumoasă fată din cartier: domnul Mihai Alexandrescu, purtător de cuvânt al PNL Argeş     *** Evitaţi îngheţarea contorului de apă!      *** PASTILA de UMOR      *** Adrian şi Anca Tase susţin o prelegere depre boli grave     *** Sufletiştii au dăruit seminţe la Piteşti     *** Copil din Mioveni are nevoie de ajutor     *** Spectacol aviatic de Ziua Naţională, la Mioveni      *** Incendiu la stîlpul electric     *** Riscă să fie evacuată pentru 1.000 de lei     *** S-a proptit cu maşina într-un stîlp     *** Asistentă cu arsuri, refuzată de spitale      *** Accident grav, la Valea Ursului     *** Maşină de marfă prinsă între o dubiţă şi TIR     *** Unirea Bascov, remiză, de la 2-0     *** Culisele meciului     *** Doar egal, după ce au condus la pauză     *** Ripensia Timişoara - CS Mioveni 1-1 (0-1)     *** România, victorie cu Lituania, în Liga Naţiunilor     *** Susţinuţi de fani     *** La 4 puncte de lider!      *** Campioana ne-a predat o lecţie de baschet!     *** Nini: „O înfrîngere care doare“     *** Cristian Achim: „Mă bucură reacţia echipei”    

 
Astăzi este Dragobetele Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 24 februarie 2018

Sărbătoarea iubirii la români

Astăzi este Dragobetele


Astăzi este sărbătorit Dragobetele, fiind consi­derată Ziua Îndrăgostiţi­lor la români, alternativa autohtonă a Sfîntului Valentin. Sărbătoarea marchează, totodată, şi începutul primăverii. În tradiţia populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia şi este reprezen­tat ca un tînăr chipeş şi extrem de iubăreţ care seduce fetele, de acolo şi celebra zicală: „Drago­betele sărută fetele!”.     


Pe lîngă multe alte obiceiuri care se practică cu ocazia acestei sărbători, tradiţia impune ca pe 24 februarie să sărutăm, sau cel puţin să atingem, o persoană de sex opus. Astfel, vom avea noroc în dragoste tot anul. Dacă nu vom urma datina de Dragobete, credinţele populare spun că vom fi tot anul singuri şi nu ne vom întîlni jumătatea decît după Dragobetele următor.

„Logodna“ păsărilor

Se spune că tinerele necăsătorite trebuie să strîngă „zapada zînelor“, adică rămăşiţele de zăpadă pe care le întîlnesc în cale şi apoi să le topească. Apa obţinută astfel, se credea în trecut, că este magică, iar fetele trebuie să se spele cu aceasta pe faţă pentru a fi frumoase şi cuceritoare. Păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bîrlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii. Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungînd să fie considerat „zînul dragostei“, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor. A devenit protectorul iubirii celor care se întîlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ‘’se logodesc’’ în această zi.

Se seamănă busuiocul

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizîndu-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Se spune că, în această zi, atît băieţii, cît şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămînă vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sînt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma. În anumite zone ale ţării, în această zi, tinerii îşi unesc destinele prin logodnă, promiţîndu-şi credinţă şi iubire. Lucrările cîmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sînt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime. Potrivit unei tradiţii străvechi, de Dragobete, gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadniţe, apoi să aibă grijă de răsaduri pînă de Sfîntul Gheorghe, cînd îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în parctici magice şi în tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-şi visa ursitul.    
I.Ivănoiu

Vizualizari: 2389

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info