Curierul Zilei - Pescuitul păstrăvului de rîu
PRIMA PAGINA
 

*** Reducere de 10% la plata datoriilor!     *** Depuneţi adeverinţa la Casa de Pensii!     *** Două decenii de proiecte de dezvoltare     *** Incendiere anunţată pe Facebook     *** Au atacat un şofer şi l-au jefuit     *** Spărgătorii au interdicţie să se apropie de păgubaş     *** 16 echipaje ISU la Mioveni, în concurs     *** Ministrul Fifor vine la Cîmpulung     *** Şi-au ciocnit maşinile, pe DN 73      *** Beţivan, lovit de maşină cînd traversa      *** Racordaţi ilegal la energie electrică     *** Jandarmii au donat sînge     *** Pe podium la Cupa Romgaz     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** Raicu la Campionatul Mondial     *** La Bradu s-au stabilit campionii!     *** Peste 80 de piloţi la Trofeul Cîmpulung Muscel      *** Liga 1     *** CS Mioveni joacă ani la Piteşti, cu CSO Ploepni     *** Sporting Lieşti - Mioveni, în Cupă     *** Programul şaisprezecimilor de finală este următorul:    

 
Pescuitul păstrăvului de rîu Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 24 februarie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de peşti

Pescuitul păstrăvului de rîu


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, dar şi reţete culinare pe bază de peşte. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul păstrăvului de rîu, un peşte pe care foarte puţini dintre pescari au şansa să-l captureze.  

Păstrăvul de rîu aparţine familiei salmonidelor şi este numit şi păstrăvul de munte. El are denumirea ştiinţifică de Salmo trutta fario. Apare în apele de munte din ţară noastră şi uneori este denumit de pescari indigen.
Spaţiul de trai caracteristic păstrăvului îl constituie rîurile montane cu cursul rapid şi cu apele reci, perfect limpezi şi cu un bogat conţinut în oxigen. Temperatura acestor rîuri montane nu depăşeste valoarea de 12°C nici în timpul verii, conţinutul lor de oxigen ridicîndu-se la 7-9 cm3/l de apă. Peştele agreează numai apele limpezi, cristaline, iar în locurile unde s-a semnalat chiar şi cea mai mică poluare, populaţia de păstrav indigen scade imediat în mod simţitor.

Atacă încă de la primele ore

O acţiune nefastă asupra păstrăvului o au şi defrişările neraţionale ale zonelor împădurite. Apele provenite din ploi se varsă fără a întîlnii vreun obstacol pe pantele defrişate, vărsîndu-se direct în rîuri, împreună cu elementele spălate din sol. După cîte o aversă puternică de ploaie de acest fel, rîurile rostogolesc la vale în albia lor bolovani mari, păstravul neavînd de multe ori scăpare în faţa acestora. Curenţii puternici de apă şi pietrele pe care le rostogolesc distrug icrele depuse, alevinii, locurile potrivite pentru depunerea icrelor, locurile de refugiu ale păstrăvilor, într-un cuvînt, spaţiul de viaţă al peştelui. Condus de instinct, păstrăvul se retrage de regulă din apele devenite tulburi cu ocazia ploilor şi, în braţele mai limpezi ale rîurilor, aşteaptă ca apele să se limpezească din nou pentru a se întoarce în locurile sale de origine. În timpul zilei, păstrăvul prefera locurile unde rîurile scaldă bolovani mari, adînciturile spălate sub mal de curenţii apei sau locurile adăpostite de stîncile care se apleacă deasupra cursului apei. El stă la pîndă în locurile unde apa curge în vîrtejuri printre pietre, rădăcini de copac sau picioarele podurilor, aşteptînd ca apele să aducă spre el prada preferată. Dacă pînda nu are succes, părăseşte locul respectiv, ieşind la vînătoare. De obicei, păstrăvul este „mai activ“ în primele ore ale dimineţii, dar acest lucru se poate observa uneori şi la prînz sau chiar atunci cînd se lasă seara. Vînează cu cea mai mare pasiune înaintea ploii, încercînd să prindă prin săritură muştele şi insectele ce zboară deasupra apei. Tocmai pe acest obicei al său se bazează pescuitul cu muşte artificiale.

Vînează exemplarele mici

Exemplarele mai tinere preferă apele mai puţin adînci, cele mai în vîrstă apele mai adînci, părăsind destul de rar locurile lor de refugiu. În legătura cu apetitul păstrăvului se poate afirma că acesta prezintă caracter periodic. Păstrăvul se hraneşte cu larvele din apă ale unor insecte, precum şi cu insectele ce zboară deasupra apei, libelule, efemeride etc. Consumă extrem de rar hrană de origine vegetală. Atunci cînd apetitul său este cel mai mare, muşcă la larvele insectelor şi moluştelor ce plutesc pe apă. Fiind acrobat excelent, păstrăvul sare şi apucă cu multă precizie muştele, viespile şi libelulele ce zboara în apropierea suprafeţei apei.
Exemplarele mai mari îşi devorează uneori semenii, caz în care păstrăvii mai mici nu au nici o şansă de scăpare prin fugă. Meniul acestui vînător este adesea completat şi cu ceilalţi peşti care populează apele montane, cum este zglăvoaca, boişteanul, grindelul etc. Fiind un peşte vorace, păstrăvul vînează de cele mai multe ori aruncîndu-se asupra prăzii, din care cauză poate fi lesne pescuit cu undiţa cînd nu găseşte hrana îndestulătoare, în astfel de perioade, oricare pescar sportiv, echipat cu muştele artificiale, voblerele sau lingurile potrivite şi înarmat cu o oarecare experienţă, poate prinde chiar 8-10 păstrăvi în decurs de 30-40 minute, număr ce în alte împrejurări nu poate fi atins nici măcar într-o zi întreagă de pescuit. De îndată ce păstrăvul şi-a potolit foamea şi începe digerarea hranei, nu mai muşcă nici măcar la cea mai ademenitoare muscă artificială. Momeala asupra căreia s-ar fi aruncat cu toate forţele numai cu puţin înainte, acum este privita cu ochi „indiferenţi“, într-o stare de calm perfect. În această perioadă, peştele stă “ancorat” în apele repezi de munte, cu capul impotriva curenţilor, sau digeră într-unul din ascunzişurile sale. Se întîmplă adesea ca păstrăvul să prindă momeala aruncată în direcţia sa încă din aer la înălţimea de 30 cm, fără ca musca artificială să fi atins măcar suprafaţa apei.

Depune 2.000 de icre

De regulă, la vîrsta de trei ani păstravul atinge maturitatea sexuală. Pentru femele, aceasta vîrstă se situează adesea abia pe la patru ani. Perioada de reproducere survine la sfîrşitul lunii octombrie în cazul unei toamne mai reci, sau în noiembrie, cînd exemplarele ajunse la maturitatea sexuală îmbracă haina nupţială. Coloritul lor devine mai intens, mai viu ca de obicei, mai ales în ceea ce priveşte culoarea roşie. Femelele şi masculii înoată în perechi în această perioadă, străbătînd rîul în amonte, pîna ce ajung în regiuni cu curenţi mai slabi şi unde albia rîului este acoperită de pietriş. O singură femelă depune la fiecare kilogram greutate corporală cîte 1.500-2.000 icre, de culoare roşie-portocalie, cu un diametru de 4-5 mm. Carnea păstrăvului este lipsită de oase şi nu are nici un fel de gusturi secundare. Tratatele gastronomice din întreagă lume menţionează acest peşte ca pe unul dintre cei mai gustoşi. Păstrăvul poate fi prins cu toate cele 4 mari grupe de muşte artificiale şi anume: musca uscată, musca udă, nimfa, streamer.

Pescuitul la streamer

Această metodă seamană cu pescuitul la muşte ude. Streamerul are rolul să stimuleze instinctul de răpitor al păstrăvului. De regulă, streamerul se lansează mai departe de zona unde ştim sau credem că stă păstrăvul şi se recuperează în aşa fel încît să treacă prin faţa lui precum un peştişor. Păstrăvul va detecta imediat dacă streamerul nostru evolueaza cum un peștisor si îl va refuza dacă îi va părea dubios.

Pescuitul la muscă uscată

Este pe departe cel mai frumos stil de pescuit la păstrăv după părerea multor pescari. Ca să pescuim la păstrav la muşte uscate avem nevoie din punct de vedere al echipamentului de următoarele:
-un băţ clasa 3, 4 sau 5;
-o mulinetă din aceeasi clasă ca băţul.
-un şnur care să se potrivească cu băţul; de cele mai multe ori e suficient să fie aceeaşi clasă ca băţul, există însă şi cazuri cînd un şnur de aceeasi clasă ca bătul nu e cel mai potrivit.
-un leader conic de lungime 2.5-2.7 m
tippet grosimile 0.10, 0.12, 0.14.
Muşte artificiale uscate folosite:
-Addams (gri, olive, cream)
-Elk hair caddis sau dear hair caddis (cream sau gri)
-Klinkhammer olive
-Sedgeuri mici maro sau negre
-Viespea
Dacă pentru început aveţi aceste muşte în penar ,iar peştii mănîncă la suprafaţă şi nu au cea mai leneşă zi din viaţa lor, la una dintre aceste muşte garantat veţi avea atacuri.

Pescuitul la muşte ude

Acest stil/metodă seamană cu pescuitul la uscate dar muştele se vor scufunda uşor în filmul apei iar atacul de cele mai multe ori îl vom simţi. Pentru asta e necesar să avem tot timpul contact direct cu muştele, deci şnurul cît mai întins. Chiar dacă muştele se vor scufunda, de multe ori în apa limpede vom vedea atacul şi îl vom şi simţi.  Se mai poate pescui cu o muscă udă în capăt şi o paraşută (klinkhammer, care să plutească şi să fie vizibilă) pe săltătoare. Paraşuta de pe săltătoare (dropper în engleza) ne poate foarte bine aduce atacuri dar în acelaşi timp ne va semnaliza cînd avem atac la muscă udă din capăt. Pescuitul la muşte ude se poate practica şi din aval în amonte, dar şi din amonte în aval, acoperind zone mai mari ale apei. Cînd lăsăm muştele să meargă la vale vom acoperi o suprafaţă mare a apei şi vom ghida muştele din vîrful băţului. De multe ori cînd pescuim la ude, atunci cînd acestea vor cădea pe apă vom avea atac, acest lucru poate fi un semn că se poate încerca şi la muşte uscate. Montura pentru pescuitul cu muşte ude se poate realiza ca şi cea pentru nimfe folosind şnurul de muscă, doar că în loc de nimfe vom folosii muşte ude. Echipamentul necesar este identic cu cel folosit la pescuitul la uscate. Se poate de asemenea pescui cu un băţ de nimfă mai lung, din aproape. Muşte ude pe care e bine să le avem: March Brown, Spider negru, Spider galben. Muştele traditionale (corp gri, galben, maro sau crem cu hackle din pană de cocoş de retezat (acestea au o culoare nisipie şi o strălucire aparte) sau orice pene de cocoş aveţi la dispoziţie (grizzly, roşcat sau negru).

Pescuitul la nimfă

Pescuitul la nimfă pentru unii pescari a fost şi este cel mai productiv. Se spune şi pe bună dreptate ca peştii mănîncă aproximativ 20-30% la suprafaţă, restul procentajului pe fundul apei şi între ape. Din acest motiv pescuitul cu nimfe dă rezultate foarte bune. Păstrăvul îşi alege locul în care stă în functie de cîţiva factori. Primul este protecţia, atunci cînd caută un loc unde să nu fie expus la pericole externe cum ar fi păsări sau alte animale. Al doilea factor este hrana, adică îşi alege un loc unde apa să-i aducă mîncare fără ca el să facă eforturi prea mari în a o căuta. Al treilea factor important este oxigenarea apei, deci caută de asemenea un loc unde apa să fie împrospătată constant. Mai trebuie să ţinem cont că păstrăvul caută locurile unde să stea fără să depună prea mare efort. Combinînd aceşti factori ne putem da seama cam pe unde ar trebui să fie păstrăvii atunci cînd sîntem pe apă. Locurile care merită căutate sînt de regulă la intersecţia a doi curenţi, la marginea unui curent puternic sau după o piatră mai mare unde se creează turbiditate şi în acelaşi timp oxigen. Chiar dacă un curent pare foarte puternic e posibil ca pe fundul apei să fie un bolovan, după care păstrăvul să stea fără prea mare efort şi de acolo să mănînce ce îi aduce curentul respectiv făcînd un minim de efort. Instinctiv calculează dacă energia pe care o consumă pentru a mînca o muscă e mai mare decît energia pe care o asimilează. Pentru pescuitul păstrăvului la nimfă avem nevoie de urmatoarele:
- Băţ de pescuit la muscă, clasa 3, 4, sau 5 (lungimi între 9 picioare şi 10 picioare, poate chiar şi mai lungi)
- Mulinetă de pescuit la muscă, clasa corespunzătoare băţului pe care îl vom folosi
- Şnur pentru pescuit la muscă, clasa corespunzătoare mulinetei şi băţului
- Fir monofilament verde fluo sau o bucată de aproximativ 30 de cm de fir textil gen backing.
- Fir monofilament sau florocarbon pentru leader sşi tippet (0.10, 0.14). n
  M.Duinea

Vizualizari: 1608

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info