Curierul Zilei - Pescuitul păstrăvului de lac
PRIMA PAGINA

*** Vor bani să îşi crească copiii      *** Proiect de cercetare nucleară la ICN      *** 800 de locuri de muncă în Spania      *** PASTILA de UMOR      *** Pregătiri pentru Festivalul Zavaidoc     *** „Moromeţii 2”, la Cinema „Bucureşti”     *** Filmele săptămînii 16-22 noiembrie     *** Braconierii au lăsat maşina şi-au fugit     *** Beat turtă, a căzut în canal      *** S-a oprit cu maşina într-un pod     *** Scandalagiii din Valea Măcelarului, condamnaţi     *** Înlocuiţi carnea cu fasole      *** Copiii cu păduchi la Grădiniţa „Sfînta Maria”     *** Amenzi drastice pentru şoferi      *** 30 lei biletul la meciul cu americanii     *** Liga Naţiunilor     *** După puncte la Timişoara!     *** Naţionala de tineret a SUA vine la Piteşti!     *** Voleibalistele junioare joacă la Braşov      *** Argint pentru Alexandra Olteanu la Braşov     *** Karatiştii din Mioveni, în concurs la Buzău     *** Curiozităţi pescăreşti     *** Pescuitul şalăului cu peştişori vii    

 
Pescuitul păstrăvului de lac Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 03 martie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de peşti

Pescuitul păstrăvului de lac


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, dar şi reţete culinare pe bază de peşte. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul păstrăvului de lac, un peşte pe care foarte puţini dintre pescari au şansa să-l captureze. 

Păstravul de lac (Salmo trutta lacustris) face parte şi el parte din familia salmonidelor. Este răspîndit în majoritatea lacurilor de munte de la noi din ţară. În Europa este prezent pe arii extinse, în special în munţii Alpi, în Caucaz şi Scandinavia. Nu este o specie separata ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario, păstrăvul indigen, adaptat la viaţa lacustră, aici găseşte mult mai multă hrană decît în rîuri şi se dezvoltă mult mai repede, din cauza acestei dezvoltări rapide capătă forme puţin diferite de ale păstravului de rîu, capul rămîne ceva mai mic în comparaţie cu corpul, trunchiul se laţeşte şi ia o formă mai compactă, coloritul de bază poate rămîne asemănător cu al păstravului de rîu, adică un patern galben - auriu, spatele verzui şi pete roşii inclusiv pe coada şi aripioare, dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri, spatele negricios, petele roşii sînt mici şi rare, petele negre numeroase, predominante.

Ajunge şi la 30 kg

În lacuri găsim şi alte varietăţi de păstrăvi adaptati la un trai mai bun. Păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fîntînel împart mediul de viaţă cu păstrăvul de lac. În ţara noastră au fost importati din vestul Europei păstravi de lac derivati din Steelheadul american dar şi din alte varietăti de păstravi, astfel există şi păstrăvi de lac fara puncte roşii, doar o culoare predominant argintie, spate negricios şi pete mari negre, burta albă. Şi aceştia sînt declaraţi tot păstravi de lac, alături de indigenii adaptaţi. Dimensiunile păstrăvului de lac pot fi impresionante, astfel au fost declarate şi publicate fotografii ale unor exemplare de peste 30 de kg. În România lacurile Tarniţa, Beliş, Vidra, Vidraru şi Bicaz sînt „bănuite“ a mai ascunde cîteva exemplare capitale din aceste specii.

Depune 50.000 de icre

Hrana păstrăvului de lac este foarte variată, de la mici insecte şi larve (chiar şi exemplarele adulte, de cîteva kg pot fi văzute frecvent muscărind), mici crustacee, moluste, răcuşori, salamandre, broaşte, şoricei sau chiar păsări de apă. După vîrsta de 1 an, baza hranei este formată din mici peştisori şi zglavoace. De foarte multe ori, carnea păstrăvului de lac sălbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. Această culoare este dată de hrana naturală, se pare că provine de la mici crustacei foarte vînaţi de păstrav. La păstrăvii de consum, de crescătorie, culoarea este dată de o substanţă introdusă în hrană. Este vorba despre ASTAXANTINA sau Pink Carophill, o vitamina sintetică ce imprimă o culoare protocalie cărnii de peşte. În comerţ, acesti păstrăvi poarta denumirea de „păstrăvi somonizaţi“, ceea ce nu este decît o bazaconie a celor ce vor să obţină un preţ mai bun pe carnea de păstrăv. Reproducerea păstrăvului de lac are loc în lunile octombrie - decembrie, alegîndu-şi de regulă locurile din preajma pîraielor, cu apă mai oxigenată. Femela depune cca 20.000-50.000 de icre cu un diametru de 4-5,5 mm, roşii. Spre deosebire de cei din rîu, păstravii de lac pot ajunge în primul an de viaţă chiar şi la 18-19 cm, iar în al 3-lea an pot depăşi 50 cm. Din cauză că în România majoritatea lacurilor populate cu păstrăvi de lac sînt lacuri de baraj în care nivelul apei fluctuează uneori cu zeci de metrii sînt foarte rare cazurile în care montele depuse peste toamnă ajung să eclozeze, de cele mai multe ori rămînînd pe uscat sau fiind astupate de prea multă apă ceea ce duce la uciderea embrionilor în icre.

Nălucile dau rezultate

Cele mai populare şi utilizate sînt nălucile metalice: rotative şi oscilante. Avantaje: preţul scăzut, explorează o zonă de adîncime mai mare, se lansează cu uşurinţă. Dezavantaje: Rotativele - răsucesc firul, au o acţiune uniformă şi nenaturală; oscilantele - cînd sînt mînuite cu opriri repetate şi joc pe verticală sînt foarte atractive dar datorită detensionărilor firului creşte frecvenţa rateurilor. Mărimi: rotative: nr. 2-3, culori mai puţin agresive sau luciu metalic oxidat; oscilante: 3-7 cm lungime, cu greutate de 6-10 gr, de obicei modelele înguste şi nervoase dau cele mai bune rezultate. Formele clasice obişnuite pescuitului la ştiucă, mînuite cu îndemînare, au dat rezultate surprinzătoare. Lingurile oscilante cele mai folosite sînt de obicei modele înguste şi curbate pronunţat, cu suprafaţa lucioasă sau cu diferite modele de solzi. Culorile clasice care au dat rezultate oriunde: cupru, argintiu - argintat oxidat către fumuriu, galbene oxidate. Există şi excepţii în care linguri nichelate au prins pe apă foarte limpede.

Pescuitul păstrăvului de lac

Primăvara la deschiderea sezonului, apa fiind foarte rece, metabolismul încetinit al păstrăvului determină scurtarea perioadelor de hrănire, viteza şi hotărîrea cu care acesta va ataca nălucile. În aceste condiţii este recomandabilă folosirea unor oscilante cu grosimi medii (0,7 - 1 mm), adaptate bineînţeles la grosimea firului, fir care influentează capacitatea acesteia de plutire precum şi posibilitatea de a imprima un traseu marcat de opriri care dau timp peştelui slăbit să atace. În zonele cu apă mai mică, sau acolo unde observăm că peştii se mişcă destul de aproape de suprafaţă pot fi folosite voblere „suspending“, cu ajutorul cărora atacul poate fi stimulat prin accelerari rapide, urmate de opriri care pot dura mai multe zeci de secunde. Nu de puţine ori atacul vine după o oprire de 20-30 de secunde. Bineînţeles că viteza de tracţiune nu trebuie să fie neaparat leneşă, poate fi chiar mare, dar urmată de acele pauze care dau timp de atac şi simulează deruta peştişorului urmărit. În sezonul cald şi la începutul toamnei, păstrăvii devin din ce în ce mai puternici şi agresivi, linguriţele oscilante sau voblerele de suprafaţă putînd fi recuperate într-o manieră mai agresivă, cu scurtarea duratei de oprire. În perioada de hrănire intensă, folosind lanseuri oblice la 4-10 m distanţă de mal, păstravii au atacat voblerele la 5-6 m distanţă de mal, la o adîncime de 20-50 cm.

Voblere recomandate

Sezonul la păstrav s-a deschis deja, primii păstrăvi sînt deja în albume sau pe site-uri, dar mai ales în sufletele pescarilor. Păstrăvii, în special indigenii sînt peşti selectivi cu vederea foarte bună, care în condiţii de hrană abundentă cum este cazul lacurilor de acumulare, se hrănesc intens în anumite perioade de timp. Lingurile oscilante sau rotative în apa limpede a lacurilor pot părea nefireşti ca strălucire şi comportament, deşi în unele perioade tot acestea pot da rezultate foarte bune. Voblerele se diferenţiază de celelalte năluci prin naturaleţea vibraţiei, a formei şi coloritului, precum şi a strălucirii. Pentru că majoritatea peştilor stau în zona plajelor, zona unde se găseşte hrana cea mai abundentă mai ales pe la mijlocul verii, folosirea voblerelor ar putea fi cea mai potrivită, păstravul neezitînd să se ridice de la nivelul de patrulare la voblerele. Voblerele cele mai potrivite sînt cele care au următoarele caracteristici:
- Culori naturale:
Nu generează străluciri nefireşti în apa limpede.
Oferă posibilitatea de a da timp de atac după o mişcare accelerată.
Oferă posibilitatea de a stopa voblerul fără ca acesta să coboare în zonele cu structuri.

Sînt asemănătoare cu hrana naturală

Vibraţia este foarte importantă
Voblerele din spumă sau plastic cu densitate mică au dovedit că prind mai bine în ape limpezi şi pe un vînt cel mult moderat. Vibraţia discretă atrage mai mult păstravul indigen, iar cea puternică pe cel curcubeu, comportamentele fiind determinate de acuitatea vizuală accentuată sau de o recepţionare a vibraţiilor mai redusă, în funcţie de caracteristicile speciei. Se pare ca păstrăvul de lac preferă în special voblerele cu densitate mică (ex. Rapala, Salmo, Down noua generaţie) din balsa sau spumă, care au o evoluţie mai naturală în apa foarte limpede. Păstrăvul curcubeu, mai activ şi adaptat unor ape uşor opace, avînd linia laterală mai dezvoltată, este atras de vibraţiile mai puternice emise de materiale dense ca plastic sau combinaţia plastic şi bile. Mărimile cele mai folosite măsoară de obicei 5-7 cm, dar pot fi folosite şi modele de 8-9 cm, atunci cînd culorile voblerelor sînt mai puţin strălucitoare. Modelele cele mai populare se scufundă de obicei 0,5-2m, în cazul celor plutitoare sau suspending. Amintim că şi acesta este o delicatesă savurată cu multă apreciere de o populaţie numeroasă, nu numai de pescarii sportivi. Limita de reţinere a păstrăvului de lac este de 20 cm.

Păstrăv cu legume la cuptor:

Ingrediente
- 2 păstrăvi
- 2 ardei graşi coloraţi
- 300 gr ciuperci
- 1 ceapă tocată
- 2 roşii depieliţate, tăiate cubuleţe
- 50 gr unt
- 200 ml ulei măsline
- 3-4 căţei usturoi
- 100 ml vin
- 1 lămîie
- verdeaţă: mărar, pătrunjel
- sare
- piper
- ardeii, roşiile, ceapa, ciupercile
Mod de preparare:
Se toacă usturoiul se dă pe razatoare, se amestecă împreună cu uleiul de măsline, vinul şi zeama de lămîie. Peştele se curăţă, se crestează cu un cuţit. Se tapetează o tavă cu folii de aluminiu, se pune peştele în tavă, se pensulează bine cu emulsia de usturoi legumele se pun lîngă peşte. Se pune untul peste legume. Apoi se presară verdeaţa tocată mărunt şi se acoperă bine cu folie. Se dă la cuptorul preîncălzit timp de 25-30 min. Se recomandă a se servi cu un pahar de vin alb. Timp de preparare 75 minute.

Păstrăv cu bacon

Ingrediente:
4 păstravi de cîte 200 g (curăţaţi, spălaţi şi şterşi bine)
24 felii subţiri de bacon
200 gr de smîntînă
2 cuburi de unt (30 gr)
Sare
Piper (proaspăt măcinat)
O jumătate de linguriţă cu boia dulce
Mod de preparare:
Încălzim cuptorul. Aranjăm 6 felii de bacon una lîngă alta, uşor suprapuse. Punem deasupra baconului un păstrăv. Condimentăm peştele cu sare şi piper măcinat în interior şi pe exterior. Infăşurăm păstrăvul în feliile de bacon. Condimentăm şi îmbrăcăm în felii de bacon toţi cei 4 peşti. Pregătim o tavă pentru cuptor pe care o ungem cu unt. Aşezăm păstravii în vas şi îi introducem în cuptorul încălzit la 200 de grade pentru 25 de minute. Condimentăm smîntîna cu piper măcinat, sare şi boia de ardei dulce şi omogenizam. După 25 de minute scoatem peştele din cuptor şi turnăm deasupra sosul de smîntînă. Punem tava înapoi în cuptor pentru încă 5 minute. Scoatem din cuptor şi servim păstrăvul cu sos şi cartofi fierţi, salata verde sau de roşii. Timp de preparare 45 minute.

Păstrăv la cuptor cu roşii şi oregano

Ingrediente:
- 1 păstrav
- 1 roşie mare şi coaptă
- 1 ardei gras
- usturoi
- lămîie
- ulei de măsline
- sare de mare
- piper
- oregano proaspăt
Mod de preparare:
Curăţati bine peştele de intestine după care îl spălaţi bine. Ungeţi o tavă mică de ceramică cu ulei de măsline şi aşezaţi peştele în ea. Săraţi interiorul cu sare de mare şi puţin piper, după care adăugaţi 2 felii de lămîie şi o crenguţă de oregano. Tăiaţi roşia feliuţe, ardeiul rondele şi usturoiul tocat mărunt. Aacoperiţi peştele cu legumele. Înveliţi tava în folie de aluminiu şi daţi la cuptul preîncălzit la 200 grade C, pentru 20-30 de minute. Între timp pregătiţi şi nişte cartofi la steamer, pe care îi amestecaţi după ce s-au făcut cu sare de mare, piper, puţin ulei de măsline şi pătrunjel tocat. Timp de preparare 30 minute.
  M.Duinea

Vizualizari: 2177

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics




































Zi record

Marţi, 06.11.2018

--- 3.709 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info