Curierul Zilei - Primăvara biruinţei, la Bibliotecă

Primăvara biruinţei, la Bibliotecă

*** Cozile de topor din pădurea românească *** 8 miniştri noi şi un nou vicepremier *** Avem stocuri de antiderapant *** PASTILA de UMOR *** „Un secol de muzică tradiţională românească” *** Workshop pentru formarea profesională *** Autorităţile din Mioveni pregătite pentru iarnă *** Incendiu la Vlădeşti *** Crimă, la un pahar de ţuică! *** Spărgătorii de la Primăria Leordeni, prinşi! *** Prima zăpadă a venit cu accidente şi evenimente *** Bărbat paralizat, scos din incendiu *** Spaniolii preferă familii de români, căpşunari! *** Următorul meci al Mioveniului, vineri la 17:00 *** „Nu putem rata obiectivul!“ *** Pelici: „Am întîlnit o echipă bună“ *** 4 medalii de bronz la Focşani *** Pe frig, doar 20 de goluri *** Raicu s-a oprit în turul 2 *** Meci crucial pentru tricolori *** Show baschetbalistic la Piteşti! *** „3 puncte foarte importante” *** Popa: „Am pierdut pe greşeli individuale”

CELE MAI CITITE DIN ACEASTA SECTIUNE

Ultimele articole CULTURAL - MONDEN

Primăvara biruinţei, la Bibliotecă

(0 voturi)

luni, 05 martie 2018

Un secol de la Unirea Basarabiei cu România

Primăvara biruinţei, la Bibliotecă

În perioada 5 - 31 martie, în holul Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu - Argeş, la etajul al II-lea, este deschisă expoziţia Primăvara biruinţei. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie/9 aprilie. Expoziţia este dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă şi însumează articole şi imagini din revistele Oglinda lumii (1924, 1928), România ilustrată (1928), Realitatea ilustrată (1929), Gazeta Noastră Ilustrată (1930), Poporul românesc (1932) şi Straja Moldovei (1938).

Expoziţia este realizată de Secţia de Presă şi Legislaţie a Bibliotecii Judeţene. Unirea Basarabiei cu România s-a realizat prin concentrarea eforturilor, sacrificiilor şi prin talentul diplomatic al unor cetăţeni români, talent pus la temelia construcţiei naţionale şi la realizarea obiectivelor şi aspiraţiilor României.

Apogeul istoriei

Marea Unire reprezintă apogeul unei istorii milenare, prin intrarea României în galeria marilor naţ iuni europene moderne. Actul de la 27 martie/9 aprilie 1918 a fost primul care a format România Mare. În ziua de 21 noiembrie/3 decembrie 1917, s-au deschis, la Chişinău, lucrările Sfatului Ţării. Cu unanimitate de voturi a fost ales preşedinte Ion Inculeţ. Cîteva zile mai tîrziu, la 2/5 decembrie, Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească, autonomă faţă de Rusia. Ion Inculeţ devenit preşedintele Republicii. Noile foruri decizionale republicane traversează Prutul şi vin la Iaşi spre a conferi cu guvernul român pentru a pregăti unirea. La 26 şi 28 februarie 1918, au avut loc contacte la nivel înalt între delegaţia basarabeană (Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu) şi generalul Alexandru Averescu. La începutul lunii martie, basarabenii se deplasează încă o dată la Iaşi, unde s-au întîlnit cu membrii guvernului Marghiloman. În discuţiile avute cu premierul român, Ion Inculeţ, Pan Halippa şi Daniel Ciugureanu s-au declarat pentru unirea imediată. Centrul de greutate al acţiunii se transferă la Chişinău, acolo unde la 26 martie/8 aprilie 1918, deputaţii blocului moldovenesc din Sfatul Ţării votează în unanimitate unirea cu Veghiul Regat şi hotărăsc convocarea Parlamentului pentru 27 martie/9 aprilie. La ora 16.30, s-au deschis, în prezenţa primului ministru român şi a delegaţiei ce-l însoţea, lucrările Sfatului Ţării. După discursurile rostite de Ion Inculeţ, Al. Marghiloman, Constantin Stere, Ion Buzdugan a citit declaraţia de unire. Decizia istorică a fost adusă la cunoştinţa regelui Ferdinand.

I.Ivănoiu

Vizualizari: 2422

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.