Curierul Zilei - Primăvara biruinţei, la Bibliotecă
PRIMA PAGINA

*** Peste un milion de contribuabili, în Spaţiul Privat Virtual     *** ️21 de persoane munceau la negru      *** Gunoiul trebuie pus în saci diferiţi!      *** Euro creşte la sfîrşit de săptămînă     *** Pompier argeşean, campion naţional     *** Jandarmi în acţiune pe durata slujbelor religioase    *** 12 proxeneţi reţinuţi    *** Percheziţii la hoţii din Miceşti    *** Le-a dispărut fata de acasă    *** A zburat prin aer cu maşina şi a scăpat nevătămat!     *** Momitoarele grele, ideale pe ape curgătoare     *** Monturi de pescuit la crap în Delta Dunării     *** Misiune grea în Capitală     *** Cupa Lalelelor, la Bazinul Olimpic     *** Fotbal la TV în week-end     *** Barajul de promovare în iunie     *** Bilete online la meciurile din Norvegia şi Malta     *** Putere, flexibilitate şi reguli!    *** Sfinţii zilei     *** BlackBerry Messenger se desfiinţează în curînd    *** CIORBĂ RĂDĂUŢEANĂ    *** Evenimente 20 aprilie de-a lungul vremii    *** Aceşti români fantastici    *** „Fraţii Sisters“ şi „Minte-mă frumos în Centrul Vechi“    *** „Nepoţii lui Tănase“ vin la Piteşti     *** Liga Campionilor1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** 1,4 tone de deşeuri adunate din Lacul Prundu    *** Au rămas fără drujbe    *** Mîine este Paştele la catolici    *** Ortodocşii sărbătoresc Floriile    *** Tîrg de Florii la Cîmpulung   

 Publicitate pdf
Primăvara biruinţei, la Bibliotecă Imprimare E-mail
(0 voturi)
luni, 05 martie 2018

Un secol de la Unirea Basarabiei cu România

Primăvara biruinţei, la Bibliotecă


În perioada 5 - 31 martie, în  holul Bibliotecii Judeţene Dinicu Golescu - Argeş, la etajul al II-lea, este deschisă expoziţia Primăvara biruinţei. Unirea Basarabiei cu România - 27 martie/9 aprilie. Expoziţia este dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă şi însumează articole şi imagini din revistele  Oglinda lumii (1924, 1928), România ilustrată  (1928), Realitatea ilustrată  (1929), Gazeta Noastră Ilustrată (1930), Poporul românesc (1932) şi Straja Moldovei (1938).   


 Expoziţia este realizată de Secţia de Presă şi Legislaţie a Bibliotecii Judeţene. Unirea   Basarabiei   cu   România   s-a   realizat   prin   concentrarea  eforturilor, sacrificiilor şi prin talentul diplomatic al unor cetăţeni români, talent pus la temelia construcţiei naţionale şi la realizarea obiectivelor  şi aspiraţiilor României.

Apogeul istoriei

Marea Unire reprezintă apogeul unei istorii milenare, prin intrarea României în galeria marilor naţ iuni europene moderne. Actul de la 27 martie/9 aprilie 1918 a fost primul care a format România Mare. În ziua de 21 noiembrie/3 decembrie 1917, s-au deschis, la Chişinău, lucrările Sfatului Ţării. Cu unanimitate de voturi a fost ales preşedinte Ion Inculeţ. Cîteva  zile  mai  tîrziu, la   2/5   decembrie,   Sfatul  Ţării   proclamă   Republica Democratică Moldoveneas­că, autonomă faţă de Rusia. Ion Inculeţ  devenit preşedintele Republicii. Noile foruri decizionale republicane traversează Prutul şi vin la Iaşi spre a conferi cu guvernul român pentru a pregăti unirea. La 26 şi 28 februarie 1918, au avut loc contacte la nivel înalt între delegaţia basarabeană (Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu) şi generalul Alexandru Averescu. La începutul lunii martie, basarabenii se deplasează încă o dată la Iaşi, unde s-au întîlnit cu membrii guvernului Marghiloman. În discuţiile avute cu premierul român, Ion Inculeţ, Pan Halippa şi Daniel Ciugureanu s-au declarat pentru unirea imediată. Centrul de greutate al acţiunii se transferă la Chişinău, acolo unde la 26 martie/8 aprilie 1918, deputaţii blocului moldovenesc din Sfatul Ţării votează în unanimitate unirea cu Veghiul Regat şi hotărăsc convocarea Parlamentului pentru 27 martie/9 aprilie. La ora 16.30, s-au deschis, în prezenţa primului ministru român şi a delegaţiei ce-l însoţea, lucrările Sfatului Ţării. După discursurile rostite de Ion Inculeţ, Al. Marghiloman, Constantin Stere, Ion Buzdugan a citit declaraţia de unire. Decizia istorică a fost adusă la cunoştinţa regelui Ferdinand.
 I.Ivănoiu

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code


Vizualizari: 3078

Fii primul care comenteaza articolul

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >


embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Luni, 18.03.2019

--- 3.802 vizitatori unici ---

Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Flag Counter


PRchecker.info