Curierul Zilei - Pescuitul la clean, primăvara
PRIMA PAGINA
 

*** Centrul Cîmpulungului arată ca după bombardament!     *** Centrul Cîmpulungului arată ca după bombardament!     *** Bărbat dispărut de acasă!     *** Sosesc dozele de vaccin antigripal!     *** Schimb de experienţă în SUA pentru liceeni!     *** S-au strîns 10.000 de saci cu deşeuri      *** „Tot ce-i românesc nu piere“     *** Liga Campionilor, Etapa 1     *** „Cel mai bun meci!“      *** Bazela şi Mărgăritescu, la AS Direct     *** Festival de goluri pe terenul Tablierul     *** Raicu la Mondiale     *** Vali Porcişteanu, aproape vicecampion de raliuri!     *** Eduard Şerban a ratat concursul!     *** Debut cu stîngul în preliminariile Euro!     *** S-au salvat din maşina în flăcări     *** Nou şef al poliţiştilor argeşeni     *** Daniela Lupu propusă la şefia DNA Piteşti      *** Casă distrusă de foc     *** Numărul de porci scade dramatic!     *** Concurs pentru echipaje ISU, la Mioveni     *** Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei    

 
Pescuitul la clean, primăvara Imprimare E-mail
(0 voturi)
sâmbătă, 31 martie 2018

Curierul zilei vă prezintă speciile de pescuit

Pescuitul la clean, primăvara


Curierul zilei şi-a propus să vină în sprijinul pescarilor sportivi din judeţul nostru, iar în fiecare săptămînă, vă vom prezenta cîte o baltă de pescuit din Argeş şi nu numai, tehnici de pescuit la diverse specii de peşti, nade, momeli şi monturi pentru prinderea acestora, reţete culinare pe bază de peşte, dar şi cele mai importante legi în vigoare privind pescuitul sportiv. Pentru o partidă reuşită este nevoie să fiţi cît mai bine informaţi despre specia de peşte pe care o vizaţi şi să folosiţi exact ce trebuie pentru a prinde adevărate capturi. În această săptămînă, vă vom prezenta pescuitul cleanului şi plăticii, primăvara.     

Odată cu venirea primăverii, pescarii îşi fac apariţia pe malul rîului pentru a prinde primii cleni din acest an. Împătimiţii pescuitului ştiu că mai sînt doar cîteva săptămîni care ne despart de începutul prohibiţiei în apele de şes şi de coline şi vor să profite de vremea frumoasă la o partidă de pescuit la clean. Condiţiile oferite în această perioadă de rîul din zonele submontane diferă de cele oferite de rîul de şes ce şerpuieşte leneş printre coline şi face meandre largi la şes. Astfel, rîul de munte este de obicei complet dezgheţat, datorită curentului rapid care împiedică mentinerea gheţii, mai ales dacă se nimereşte să fie mai cald vreme de cîteva zile. Aşa cum ne-am obişnuit deja, în ultimii ani zilele de iarna din martie-aprilie alternează cu cele însorite, de primavară. Apa este cîte o dată limpede şi foarte scăzută, alte ori nu, peştii vlăguiti de iarnă preferînd locurile adînci şi cu curent mai putin vioi. Cam pe aici stă si cleanul, găsind forţă să înoate împotriva curentului şi chiar să se ridice după cîte o musculiţă, în zilele însorite şi fară vînt. Mai jos, spre şes, acolo unde rîul îşi lăţeşte albia şi îşi domoleste curentul, apa este în creştere, datorită topirii peticelor de gheaţă, ceea ce determină o transparenţă scăzută şi o creştere continuă a nivelului rîului, premise destul de pesimiste pentru potenţialii amatori de clean.

Unde găsim cleanul

În concluzie, pe cît posibil este bine să încercăm să tentăm cleanul pe cursul superior al rîului, spre munte, acolo unde apa limpede şi cu nivel constant, deşi destul de scăzută, eliberată de ceva vreme de platoşa de gheată ne va răsplăti eforturile cu cîteva capturi. Atenţie însă să nu ne trezim că pescuim într-o apă cu regim de munte în care pescuitul este interzis pînă la 1 mai!. Deci trebuie să ne informăm în legatură cu delimitarea între apa de munte şi cea de coline. După ce ne-am convins că vom pescui într-o apă de coline, căutăm cu predilecţie picioarele podurilor, cuptoarele săpate de curent în mal, bulboanele liniştite, adăposturile din spatele arborilor prăbuşiti în apă sau cele de după stîncile ce barează curentul. Cam pe aici ar trebui să fie şi cîrdurile de cleni. De precizat că în sectoarele de rîu în care se deversează ape calde de la termocentrale rezultatele la pescuitul cleanului la început de sezon pot fi dea dreptul excepţionale.

Momelile naturale, recomandate

În aceasta perioadă a anului cele mai bune rezultate se obţin folosind momeli naturale. Foarte rar putem avea muşcaturi la năluci, în special la voblere foarte mici sau la muşte artificiale. Ne vom axa deci pe un pescuit de fineţe, la plută, avînd în cîrlig viermi sau carabete (momeli redutabile pentru pescuitul cleanului în ape reci şi limpezi), iar în condiţii de apă tulbure (în general în râul de şes), vom pune în cîrlig o mică rîmă de gunoi. Pe apa limpede, unii pescari pun în cîrlig în aceasta perioadă un mic peştisor (3-4 cm), fie el boiştean, oblete sau porcuşor. Alţii preferă o momeală mult mai la îndemînă, miezul de pîine albă înmuiat în apă şi apoi frămîntat. Nădirea este foarte indicată, mai ales dacă pescuim cu viermi sau miez de pîine. Astfel, pentru cazul în care pescuim cu miez de pîine, o nădire cu pîine este suficientă. În schimb pentru pescuitul cu viermuşi este indicat să folosim o nadă pe care o preparăm pe malul apei (în componenţa ei intrînd pesmet, faină de carne, puţin lapte praf) şi căreia îi adăugăm ceva viemuşi. Chiar dacă nu avem muşcatură, este indicat să nădim destul de des şi în cantităti mici. Dacă însă avem muşcături, aruncăm o „nucă“ de nadă şi apoi lansăm şi montura cu pluta, care să fie purtată de curentul uşor imediat în urma nadei. Praştia pentru nădire se dovedeşte utilă mai ales dacă rîul este lat şi locurile bune sînt la distanţă mare de mal.

Echipamentul necesar

Ca şi ustensile putem folosi o lansetă fină (sheffield), sau boloneză de 3-4m, care va lansa cu minim de efort din partea pescarului o montură fină, compusă dintr-o plută cu portanţa de 1,5 - 2 grame (chiar mai mult, dacă vrem să pescuim la distanţă mare), cu plumbaj alcătuit dintr-o olivă şi o alică opritor; firul de pe mulinetă va fi de 0,14 mm, iar struna de 0,12 mm, avînd legat un cîrlig nr. 12-14. Pentru rîurile înguste sau în locurile presărate cu obstacole acvatice mai utilă se dovedeşte a fi o vargă „fixă“ de 4-5 m lungime, uşoară, care ne va ajuta să controlăm mai bine linurile din spatele acestora. În acest caz pluta va fi uşoară şi echilibrată „la rasul“ apei. Nu vom uita minciogul acasa, căci surprizele plăcute sînt oricînd posibile.

Zgomotul alungă peştii

Vom alege locurile descrise mai sus, lansăm cîteva „nuci“ de nadă, reglăm pluta la o adîncime care să permită momelii să se menţină la aproximativ o palmă de fundul apei, pe vreme caldă chiar mai spre suprafaţă
Ţinînd cont de faptul că apa este destul de scăzută şi limpede, vom încerca să rămînem camuflaţi şi să plasăm momeala fără prea mult zgomot. Discuţiile cu tovarăşii de pescuit le vom lăsa pe mai tîrziu, acum ne vom rezuma la a fi liniştiţi şi a controla cu momeala locurile bune. Dacă nu avem nici un rezultat după nădirea de apel şi cîteva zeci de „curgeri“ ale monturii departe, spre aval, vom schimba locul de pescuit. Uneori, pe rîul din zona submontană, între locurile de pescuit la clean este distanţa de un sfert de oră de mers întins. Deci îmbrăcămintea comodă şi bocancii de calitate ne vor face viaţa mai uşoară.

Pescuitul la plătică, primăvara

Primăvara, în primele zile mai călduroase, razele soarelui atrag plăticile care se ridică în grupuri mari către suprafată, în apropierea malului, unde apa nu este mai adîncă de 1-1,5 m şi deci se încălzeşte mai uşor. Cu prilejul revărsărilor de primavară, plăticile pot fi găsite tot în porţiuni ce nu depăşesc aceasta adîncime. Odată cu sosirea zilelor toride de vară, platica se retrage către zonele mai adînci din apă, de unde se ridică doar atunci cînd vînturile de vară provoacă valuri la suprafaţa lacului.
În rîuri, plătica trăieşte cu predilecţie în porţiunile cu cursul mai lent, apărînd însă adesea la confluenţa rîurilor cu canale sau cu alţi afluenţi, în zonele de întîlnire a curenţilor rapizi cu cei lenţi, unde se formează vîrtejuri, iar în unele golfuri mai mari, acolo unde apele formează anafore. De multe ori plătica poate fi găsită scormonind adînciturile din malul rîului, în căutarea hranei. Ca şi crapul, plătica este un peşte omnivor, se hrăneşte deopotrivă cu materii de origine vegetală, cît şi cu cele de provenienţă animală. Principala ei hrană constă în plante subacvatice, seminţe, muguri, frunzele plantelor, precum şi părti ale acestora, intrate în descompunere, dar şi rîme, viermi, larve de Chironomus plumosus, melci şi scoici mici, raci minusculi, precum şi rămăşiţele în descompunere ale micilor vietăţi acvatice. Odată cu hrana, platica înghite şi unele cantităti de mîl. Conform unor observatii efectuate de unii cercetători, ea consumă şi excrementele altor peşti, precum şi cele ale animalelor domestice duse la rîu pentru adăpat. Unii specialişti susţin că plătica mănîncă icrele bibanului şi ale ştiucii. Cea mai mare poftă de mîncare o are în perioada premergătoare reproducerii.

Depune 300.000 icre

Plătica atinge maturitatea sexuală în cel de-al treilea sau al patrulea an de viaţă. Perioada reproducerii începe de obicei în mai şi se termină în iunie, dar dacă primăvara este mai rece, se poate prelungi şi în prima jumătate a lunii iulie. În acest timp, datorită intensificării circulaţiei sîngelui în vasele sanguine superficiale, corpul plăticii capată nuanţe roşiatice, iar pe corpul masculilor apar butonii cornoşi amintiţi. Şi plăticile prinse şi ţinute vii se înroşesc la fel. Cînd temperatura apei atinge 18-19°C, plăticile se adună în grupuri foarte numeroase şi pornesc în căutarea unor zone mai putin adînci din apropierea malului, unde şi albia este acoperită de o vegetaţie submersă abundentă. În jocul lor nupţial plăticile sar în permanenţă din apă în aer, căzînd înapoi pe o parte, în acest fel corpul lor lat, la impactul cu suprafaţa apei, produce un zgomot puternic. Numărul icrelor depuse, în funcţie de mărimea femelei respective, variază între 100.000 şi 300.000, cu diametrul de 1-1,5 mm şi sînt depuse de cele mai multe ori în două etape.

Nădirea contează foarte mult

Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidelor şi plătica este sensibilă la momeli ce-i incită simţurile bazate pe chimie-recepţie - gustul şi mirosul. Este foarte eficientă nădirea prealabilă a locului de pescuit, recomandîndu-se continuarea nădirii în raţii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea plăticilor de la mare distanţă, pescarii pot folosi amestecuri din mălai cu granulaţie mare, mazăre fiartă, mămăligă, seminţe de in fierte, boabe de porumb în lapte tocate mărunt, grîu fiert, cartofi fierţi, ştrot de floarea soarelui, făină de cînepă prăjită, anason, seminţe de floarea soarelui prăjite şi tocate. Nada trebuie să conţină aproape întotdeauna şi momeala utilizată. Fiind vorba de un peşte sperios, pescuitul plăticii are ca reguli generale prezenţa cît mai discretă pe mal şi lansarea fără zgomot a momelii. La o lansare în forţă zgomotul produs de impactul plumbilor şi momelii pe suprafata apei va speria peştii care se vor retrage în adîncuri. Asemeni crapului, plătica aspiră hrana de pe fundurile mîloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui să ţină seama la aruncarea momelii. Momelile preferate de plătică dar şi utilizate de pescari sînt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, rîmele roşii, grîul proaspăt sau fiert, garizii, mazărea, porumbul, mămăliga, pastele făinoase, buletele (boilies).

Trăsătura este fină

Pentru pescuitul plăticii, pescarii folosesc undiţe fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsă între 6-10 m. Firul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru plătici mai mici şi fire de 0.14 - 0.16 pentru cele ce depăşesc 1-2 kg. Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12 mm, iar cîrligele vor fi numerele 12-14 cu tijă lungă, avînd în vedere că plătica are gura mică şi fragilă. Trăsătura plăticii este fină, reproducînd felul ei natural de a scormoni în mal: se aşază oblic cu capul în jos pentru a aspira larvele din mîl, moment în care pluta tresare uşor, apoi peştele revine la pozitia orizontală, prinde momeala şi se ridică spre suprafaţă, cînd pluta se îndreaptă, apoi se culcă pe o parte. Fiind un peşte care oboseşte repede, scoaterea ei nu ridică probleme. De obicei, în rîuri cînd este prinsă în cîrlig, plătica încearcă sa scape, înotînd împotriva curentului. În lacuri, ea se îndreaptă întotdeauna spre locurile mai adînci sau spre zonele bogate în vegetaţie submersă. Lungimea minimă admisă la pescuit este de 25 cm. 

M.Duinea

Vizualizari: 1557

Fii primul care comenteaza articolul

Scrie comentariu

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului sau stergerea integrala. Site-ul www.curier.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Nume:
Comentariu:



Cod:* Code

Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved

 
< Precedent   Următor >
embedgooglemap.net


Google Analytics

Zi record

Sâmbătă, 08.09.2018

--- 4.387 vizitatori unici ---





































Sfinții zilei

Horoscop zilnic

Mersul trenurilor

Flag Counter


PRchecker.info